”BING - BANG” este primul film românesc cu sonor



Realizat în 1934, dar cu premiera în februarie 1935, "BING - BANG" este primul film românesc cu sonor. Reprezinta debutul cinematografic al cuplului comic, extrem de popular în spectacolele de revista ori la radiodifuziune. Alaturi de ei, Birlic, la 30 de ani, dar si Titi Botez, marele cântaret, interpret de romante si tangouri din perioada interbelica.
Pe finalul lui 1934, inginerul bucurestean Iulian Gartenberg-Argani pune la punct un sistem original de sonorizare. Pentru a întelege exact unde ne situam, trebuie spus ca în SUA sincronizarea perfecta între imagine si sunet, altfel spus PRIMUL FILM CU SONOR, "Cântaretul de Jazz", avusese premiera pe 6 octombrie 1927. Mai mult, pe 20 ianuarie 1929, Hollywoodul lansa "In Old Arizona", întâia pelicula sonora "trasa" în afara unui studio!
Cu instrumentul lui Argani pe masa, românii se apuca de facut filme cu sonor. În istorie, era cea de-a 94 pelicula daca socotim ca borna "Amor fatal", filmul din 1911. BING BANG, o "humoreasca muzicala", era povestea unor someri din Bucurestiul interbelic, jucati de Nicolae Stroe (Bing) si Vasile Vasilache (Bang), renumiti comici ai acelor vremuri, care, în final, câstiga lozul cel mare la loterie. "Ora vesela" plecase la drum, la Radio Bucuresti, în 1929, cei doi se remarcasera aici, dar si la "Revista".  Se cunoscusera la Gradina Volta-Buzesti, se completau perfect, relatia dintre ei facându-se simtita si pe scena. Argani a fost si producatorul executiv.

Deviz de 300.000 de lei, Loteria ca sponsor

Primul tur de manivela e tras pe finalul lui 1934. Se începe în Cismigiu, se merge la Gradina Icoanei, la Ateneul Popular, se filmeaza la Snagov, în decembrie. Devizul e de 300.000 de lei. Banii vin de la Stroe si Vasilache, dar si de la Loteria de Stat. Cei doi s-au ocupat de regie, de scenariu, de tot. Coloana sonora e semnata de M. Constantinescu si Max Halm, iar imaginea e a lui Iosif Bertok, unul dintre specialistii de gen, care mai "trasese", pâna atunci, filme documentare. În lucrarea autobiografica "77 de ani în 200 de pagini", Nicolae Stroe povestea: "Ne faceam visuri marete si, ca sa nu le uitam, le-am scris mare pe un perete din cabina noastra. La punctul unu am trecut un film ca la Hollywood sau pe aproape!"
Pe afisul filmului apare si Grigore Vasiliu Birlic, uriasul actor care-si face, si el, debutul în cinematografie, dar "apare" si vocea lui Titi Botez, marele interpret de romante si tangouri din perioada interbelica.
Montajul e gata la final de ianuarie 1935, dar cinematografele din Bucuresti (50 la numar la acea vreme), nu vor sa-l difuzeze. Finalmente, pe 7 februarie, pelicula e vizionata, în premiera, la ARPA (Asociatia Româna pentru Propagarea Aviatiei), actualul Cerc Militar National. Au existat si critici dar, majoritatea specialistilor a primit cu caldura încercarea românilor. Filmul alb negru, de 2.000 de metri lungime, din care s-au pastrat, pâna astazi, fragmente importante, a stat 28 de zile în Bucuresti, ocupând locul 4 în box-officele anului 1935.
Vasile Vasilache avea sa-si piarda viata în bombardamentul american din 4 aprilie 1944. Stroe, stins în 1990, în Israel, a continuat la "Ora Vesela" care, întotdeauna, începea cu:

"Alo, alo, aici e Stroe (si Vasilache), si roaga sa-i dati voie,
O clipa sa va-nveseleasca,
Sa glumeasca,
Iar cu Voi"...

0 comments:

Trimiteți un comentariu