Cora Petrescu, poezie


COPILUL DIN PLOAIE

Stai si
Încearca înca o duminica
Si înca una!
Vei fi surprins sa vezi ca sansa
Pe care ti-ai daruit-o
Nu e în zadar asa cum
Nimic nu e întâmplator.
Oare cui îi apartin aceste patru cuvinte?
Eu, oricum, cred în ele de parca
Pentru prima data
Eu le-as fi spus!

Slujitorii acestei existente se joaca adesea
De-a viata, la modul cel mai serios.
Eu
Îmi doresc sa mai pot umbla înca o data
Cu picioarele goale în ploaia ce se rostogoleste
Peste caldarâmul încins,
Senzatie de bine a copilariei unde
Mi-am julit sanatos genunchii
De câteva ori.
Si ce daca?

Copilul din tine se poate juca si el
Printre stropii de ploaie încinsi.
Elibereaza-l si lasa-l sa cânte!
Lasa-l sa fii tu cu tot ce este firesc si frumos!
Lasa copilul din tine sa fie
Duminica ta în fiecare zi!

0 comments:

Trimiteți un comentariu