Bilantul 2004 - 2014, cu bune si cu rele

de Radu Burlacu si Ileana Ilie


Cele doua mandate ale lui Traian Basescu s-au încheiat. Traim bine? Cum a luat si cum lasa România?
A primit pe mâna tara întreaga în urma cu zece ani, iar acum este momentul sa predea stafeta. În cele doua mandate în care Traian Basescu a fost presedinte s-au întâmplat multe în România. Si bune, si rele. Va prezentam bilantul celor zece ani de domnie.
Poate cel mai important reper în mandatele lui Traian Basescu este intrarea României în Uniunea Europeana - dar meritul îl împarte cu administratia anterioara, condusa de Ion Iliescu.
Autoritatile române s-au îndreptat, imediat dupa Revolutie, catre Alianta Nord-Atlantica, însa evenimentul s-a produs abia în 2004, dupa un esec în 1997. 1 ianuarie 2007 schimba însa definitiv istoria României. Intrarea în Uniunea Europeana ne-a adus libertatea de a calatori în Europa doar cu buletinul. Aderarea la UE nu a adus însa bogatia peste noapte, asa cum sperau multi.

Marea miza a finalului de mandat: Justitia

Este drept ca bilantul presedintelui este afectat de o criza economica globala. Dar Traian Basescu spunea în 2008 ca aceasta criza nu va afecta în nici un fel România, iar acum stim cu totii ca nu a fost deloc asa, ba chiar din contra.
Economia nationala a suferit puternic - si înca mai sufera - în urma valului crizei. Somajul a scazut în acesti zece ani de la 6,4 la 5,8% - însa cifra nu are o mare relevanta pentru ca sunt sute de mii de români pe care statisticile nu-i cuprind, ei neavând serviciu si nefiind înregistrati ca someri.
Ceea ce ar putea ramâne cu adevarat important în urma lui Traian Basescu este o oarecare dezghetare a Justitiei.
A început în primul mandat, cu Adrian Nastase, si a accelerat pe finalul celui de-al doilea, chiar în aceasta toamna, cu mai multe dosare grele: cel al retrocedarii padurilor, dosarul Microsoft sau EADS. Nu sunt însa dosare finalizate cu condamnari definitive, ci doar în cercetare. Urmasul sau va avea de vegheat pentru construirea unei Justitii eficiente si drepte.

Emigratie masiva
Numarul asa-zisilor "capsunari", oameni care si-au luat lumea în cap pentru un viitor mai bun, era estimat la circa doua milioane în urma cu zece ani. Astazi, cifrele oficiale indica un total de 2,5 milioane de români plecati la munca în strainatate, însa estimarile neoficiale, care sunt mai realiste, arata ca undeva între trei si patru milioane de români traiesc în Italia, Spania, Anglia, Franta, Germania etc.

Minus 200.000 de studenti în zece ani

Ca multi români au plecat din tara se vede si din statisticile Ministerului Educatiei: în anul universitar 2014-2015 sunt înscrisi circa 450.000 de studenti. Cifra este alarmanta daca este sa o comparam cu cea din anul universitar 2004- 2005: peste 650.000 de studenti. Un alt motiv pentru care a scazut numarul studentilor este faptul ca tot mai putini absolventi de liceu trec de examenul de bacalaureat si se pot înscrie la o facultate.

Suisuri si coborâsuri pe piata imobiliara
Pretul mediu solicitat de particulari pentru un apartament de doua camere în sudul Bucurestiului era în 2004 de circa 25.000 de euro. S-a ajuns apoi ca, în 2008, târgurile imobiliare sa afiseze preturi care se apropiau de 100.000 de euro. Acum, un apartament similar cu doua camere se vinde cu circa 50.000 de euro.

Dobânzile bancare, în scadere

Banca Nationala a redus rata dobânzii de politica monetara de la 17,9% în 2004 la 2,75% pe an acum - cea mai mica valoare din istorie. Pâna în 2005, dobânda Robor la 3 luni, indicatorul utilizat de banci ca referinta pentru costul creditelor în lei, nu a coborât niciodata sub 10%, acum este la 1,9%. Asta înseamna ca oamenii si firmele se împrumuta, si în lei, si în euro, din ce în ce mai ieftin.

Preturi tot mai mari la carburanti
Pretul carburantilor aproape ca s-a dublat. Daca în 2004 un litru de benzina costa 3,3 lei, iar unul de motorina abia trecea de 3 lei, acum pretul benzinei a ajuns la 5,9 lei/litru, iar cel al motorinei depaseste 6 lei/litru. În lunile anterioare, carburantii erau chiar mai scumpi, circa 6,3 lei benzina si 6,5 lei motorina.

Un milion de pensionari în plus

România are acelasi numar de salariati ca în 2004. În economie exista acum, ca si atunci, circa 4,4 milioane de angajati la o populatie apta de munca de 10 milioane de persoane. Dintre acestia, aproape 1,2 milioane de angajati sunt bugetari, acum ca si în 2004. Acum avem însa 5,3 milioane de pensionari, cu aproape un milion mai multi decât în 2004.

Scade dramatic numarul medicilor si al spitalelor

România a avut mereu parte de un sistem sanitar bolnav, iar în ultimii zece ani, lucrurile parca s-au înrautatit. În 2004 erau 460 de spitale si 47.400 de medici. O reforma sanitara din timpul guvernarii Emil Boc a închis zeci de spitale în toata tara. Astfel, anul 2014 ne-a prins cu 425 de spitale la nivel national si cu 39.200 de medici. Ceilalti au plecat din tara.

Vesnica problema: autostrazile

În vremurile când era ministru la Transporturi, Traian Basescu spunea ca România nu prea are nevoie de autostrazi, eventual de drumuri expres. Dupa ce a ajuns presedinte, mare lucru nu s-a schimbat. Atunci erau 263 de kilometri de autostrada, acum sunt 646. Grav este ca nici astazi Bucurestiul nu este legat cu o autostrada de granita de vest a tarii, desi s-au cheltuit miliarde de euro.

Plus 1.600 de biserici

Spitale si autostrazi nu prea mai avem, în schimb, a crescut substantial numarul bisericilor. În 2004 erau 14.500 de biserici ortodoxe în România (conform statisticilor BOR), iar la începutul lui 2014 aveam 16.100. În plus, se lucreaza intens la Catedrala Mântuirii Neamului - un proiect gigantic al Bisericii Ortodoxe Române. Bineînteles, mai sunt alte câteva mii de biserici si case de rugaciune ale altor confesiuni.

Datoria externa a crescut de patru ori

Datoria externa totala a României a crescut de peste patru ori în intervalul 2004-2014. Daca acum 10 ani aveam de platit 21,5 miliarde de euro, în decembrie 2013 cifra a ajuns la 95, 8 miliarde de euro. Tara noastra s-a îndatorat masiv (cu 15% din PIB) în 2009, când a batut palma cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana pentru un împrumut de 20 de miliarde de euro.

588 de parlamentari

Cum Legea votului uninominal a permis cresterea numarului de senatori si deputati, am ajuns sa avem atât de multi parlamentari, încât nu mai încap în Palatul Parlamentului. Sunt 588, aproape dublu fata de cât au decis românii ca si-ar dori la referendumul din 2009, adica numai 300. În legislativul 2004-2008, numarul parlamentarilor a fost de 470.

Salariul mediu s-a dublat
În 10 ani, salariul mediu net din economie a crescut de peste doua ori, ajungând la 1.683 de lei pe luna, de la 746 de lei lunar în ianuarie 2005. În euro însa, salariile s-au majorat mai putin, de la vreo 230 de euro la circa 380 de euro în prezent. Explicatia pentru cresterea salariului în lei: angajatorii au fost nevoiti sa faca majorari salariale care sa acopere sau chiar sa depaseasca nivelul inflatiei.

Inflatia, la minim istoric

Apropo de inflatie - indicatorul care masoara evolutia preturilor -, România a încheiat 2013 cu cea mai mica inflatie din 1990 încoace. De la 8,6% în 2005, inflatia a coborât la 1,55% în 2013. Pentru anul acesta, BNR tocmai a revizuit în scadere prognoza de inflatie de la 2,5% la un nivel minim istoric de doar 1,5%. Asta înseamna ca este de asteptat ca cresterea preturilor sa fie minora.

Mai putini români

România anului 2004 era înca o tara cu peste 20 de milioane de oameni: 21,6 milioane, mai exact. Din motive ca emigratia definitiva, dar si pe fondul unui spor natural negativ accentuat, astazi mai sunt 19,4 milioane de români. Tendinta de scadere a populatiei s-a accentuat în ultimii zece ani.

Leu nou, mai slab

Un euro a ajuns sa coste acum 4,4 lei, fata de 3,6 lei în 2005. Francul elvetian a devenit un cosmar pentru cine s-a împrumutat în aceasta moneda. De la o referinta de 1,8 lei, francul elvetian a ajuns la peste 3,6 lei. Nici dolarul nu a stat pe loc în ultimii zece ani si a crescut de la 3,1 lei la peste 3,5 lei acum. 2005 a adus românilor o schimbare majora: denominarea. Moneda nationala a pierdut patru zerouri.

Cândva, eram «tigrul Europei»

În ultimii zece ani, cresterea economica s-a redus de la 8,5% în 2005 la 3,5% în 2013, tara noastra având cea mai mare crestere din Uniunea Europeana. Anul trecut, România avea un Produs Intern Brut de 138,5 miliarde de euro, cu peste 40 de miliarde de euro mai mult decât la finalul lui 2004.

0 comments:

Trimiteți un comentariu