Poezii de Teodora Noje

Primavara

Covoras verde cu flori,
Mângâiat de soare-n zori
Si de stropi gingasi de roua
Ne-a dat primavara noua.

În gradina-i sindrofie,
Înfloresc boboci o mie
Si pe câmp si prin livada,
Pomii au pe crengi zapada,

Dar nu-s bulgari de ninsoare
Ci petalele de floare;
Firul ierbii se apleaca,
Pod din el gâze sa-si faca.
Prin vazduh se pierd albine,
Cu polen pentru stupine;
Strângând nectarul în gusi,
Îi gonesc pe carabusi.

Pasarile calatoare
Zboar-acum peste razoare.
Din padure-ascuns de lume,
Cucu-si striga al sau nume.

Azorel e fericit
Si-ar vrea ca la nesfârsit,
Primavara sa ramâna,
Pe pamânt, doar ea stapâna.



Sa numaram

Dragi baieti si voi fetite
Vesele si cu cosite,
Un joc haideti sa jucam,
Chiar acum sa numaram.

Daca stim, ne amintim,
Iar de nu, descoperim.
UNU-i soarele pe cer,
Ne zâmbeste chiar de-i ger,

Dupa unu vine DOI,
Doi parinti avem si noi,
Doi sunt ochisorii care
Urmaresc norii în zare.

Si-acum ce urmeaza oare?
E o cifra si mai mare.
TREI sunt iezii din poveste,
Trei frunze-un trifoi uneste.

Stati sa nu ne încurcam,
Cu PATRU sa continuam.
Iasomia, alba floare
Are doar patru petale.

CINCI sunt degete la mâna,
Înca unu` de se-aduna,
Iaca strâns-am pitici SASE,
La greu nu vor sa ne lase.

SAPTE zile-n saptamâna
Si mai multe într-o luna.
Doar un hop e pân` la OPT,
Doua cercuri de grâu copt.

Dintr-un sase rasturnat,
Facem NOUA de îndat`,
Dintr-o linie si-un cerc,
Cifra ZECE vreau s-o-ncerc

Si cum sunt mai mititel,
Nu mai spun un cuvintel.

0 comments:

Trimiteți un comentariu