Onoare lui Evanghelie Zappa!

de Radu Motoc



Evanghelie Zappa (1800-1865) s-a nascut în localitatea Labova din provincia otomana Epirul de Nord, actualmente în Albania, si provine dintr-o familie vestita de aromâni – familia Megiatilor.
La vârsta de 13 ani se înroleaza în armata turca, unde activeaza pâna la vârsta de 20 de ani, obtinând gradul de maior. A emigrat în Tara Româneasca în anul 1833, unde s-a ocupat cu comercializarea cerealelor si a practicat agricultura intensiv, ajungând sa obtina venituri fabuloase.
În 1844 cumpara mosia Brostenii Noi din jud. Ialomita de la Ioan Al. Filipescu, viitor caimacan si prim-ministru. În aceasta localitate construieste un conac impozant cu etaj si în 1859 o biserica unde va fi înmormântat.
A studiat la Paris, în perioada când îsi faceau studiile acolo si tinerii pasoptisti cu care se va întâlni. Sunt marturii de prietenie avute cu Ion Ghica, C. A. Rosetti, Costache Negruzzi, Principele Alexandru Ioan I (care l-a vizitat de mai multe ori la Brosteni) si V. A. Urechia.
Este demna de consemnat activitatea de sustinere a culturii românesti, efectuata de Zappa în perioada care a urmat anului 1860.
Cu prilejul vizitei efectuate de Principele Alexandru Ioan I la Brosteni, în septembrie 1860, Zappa doneaza suma de 5 000 de galbeni pentru înfiintarea Societatii Literare Române, viitoarea Academie Româna, suma pe care o va suplimenta cu 1 000 galbeni. Pentru dotarea Armatei Române cu o baterie de tunuri, a donat suma de 50 000 de galbeni. Se va alatura generoasei donatii facuta de Scarlat Rosetti pentru construirea Ateneului Român, cu suma de 10 000 de galbeni.
O consemnare interesanta am descoperit recent la pagina 3 din „Dictionariul Limbei Române – dupa insarcinarea data de Societatea Academica Româna" a celor doi latinisti: A. T. Laurian si J. C. Massimu, editata la Bucuresti în 1871: „Memoriei fericitului Evangeliu Zappa, d'in allu cui fondu se lucredia si se tiparesce, se dedica acestu opu".
La aceste doua volume, impresionante prin dimensiunea lor – 2954 pagini -, se mai adauga si „Glossariu care cuprinde vorbele d'in limba romana straine prin originea sau form'a loru, cumu si celle de origine indouiosa" elaborat în acelasi an 1871 de aceiasi autori (584 pag.).
Ideea de a reînvia Jocurile Olimpice revine poetului Alexandru Sutu, care în anul 1833 a publicat un poem în jurnalul Helios din Nauplion unde pleda pentru necesitatea de a reînvia aceste glorioase si pasnice competitii. Aceasta stralucita idee a fost preluata ulterior de Zappa care s-a oferit sa sustina financiar reluarea Jocurilor Olimpice antice dupa ce ele au fost interzise de împaratul roman Teodosie.
Cu mult timp înainte de nasterea lui Pierre de Coubertin, în anul 1856, de la Bucuresti, Zappa lansa propunerea regelui Otto de Bavaria al Greciei de a reînfiinta Jocurile Olimpice la Atena. Propunerea era însotita si de oferta financiara necesara pentru începerea jocurilor în anul 1859.
Cu banii donati de Zappa, s-a înfiintat la Atena „Fundatia Olympicilor" si s-au construit mai multe cladiri importante printre care si Zappeionul (1888), unde avea sa se desfasoare concursul de scrima de la prima editie din 1896 a Jocurilor Olimpice moderne.
Zappa a avut satisfactia de a vedea primele jocuri pre-olimpice sau pan-elene, care s-au desfasurat în noiembrie 1859, la Atena, unde au fost acordate premii, toate fiind finantate de Evanghelie Zappa din proaspatul Principat al Tarilor Române.
În memoria acestui mare filantrop s-a dezvelit la 1 august 1867 un bust din marmura alba realizat de sculptorul Stork, care poate fi admirat în sala Academiei Române.
Cu acest prilej, V. A. Urechia a tinut un discurs din care citam urmatorul fragment: „Evanghelie Zappa, când puse piciorul pe malul Dunarii României libere, lasa sa iasa din pieptul sau tipatul fratelui iubit: Si eu hiu Român ! Evanghelie Zappa era în adevar român…. Ideea nationala ce a umplut inima si mintea lui Zappa cât a trait a fost o ultima preocupatiune. Aceste fonduri generoase, care asigura deplina independenta societatii (Academia Româna), sunt singurele momente si marmure care vor perpetua numele lui Evanghelie Zappa. O natiune, care aspira sa traiasca, trebuie sa stie însa a-si aminti. O natiune care stie a presara strazile si pietele cetatilor si salile muzeelor cu reprezentari si amintirea barbatilor ei, acea natiune seamana pe toata ziua doua seminte de glorie…Acea marmura rece va pastra suvenirul generosului ei donator, o va încalzi caldura iubirii si a respectului nostru.
Onoare lui Evanghelie Zappa!
Iubirea lui de Românism fie un exemplu, care sa afle multi imitatori".
Initiativa lui Zappa de a reînfiinta Jocurile Olimpice va fi legata vesnic de numele lui ca un mesaj al fratietatii si bunei întelegeri între oameni si între popoare. Aceasta initiativa avea sa fie finalizata în anul 1892 când se va lua decizia la Paris de a reînfiinta Jocurilor Olimpice moderne.

0 comments:

Trimiteți un comentariu