In memoriam

MITROPOLITUL BANATULUI, NICOLAE CORNEANU, A MURIT



NICOLAE CORNEANU, MITROPOLITUL BANATULUI, A MURIT, pe 27 septembrie 2014, la vârsta de 90 de ani, scrie tion.ro.
În urma cu doua saptamâni, ÎPS Mitropolitul NICOLAE CORNEANU a fost dus din nou la spital, la Cardiologie. Medicii s-au aratat rezervati în a face declaratii vizavi de starea mitropolitului si de evolutia pe care o va avea. Au spus întotdeauna ca starea mitropolitului este stabila, dar ca la vârsta sa, de 90 de ani, nu se pot da pronosticuri privind sanatatea si evolutia sa clinica. Mitropolitul avea probleme legate de inima si de diabet. Duminica seara, la ora 23, mitropolitul s-a stins din viata.
NICOLAE CORNEANU s-a nascut în 21 noiembrie 1923 la Caransebes, iar din 1962 este arhiepiscop al Timisoarei si mitropolit al Banatului. Cel mai longeviv mitropolit din Patriarhia României, dar si din Europa de Est, Mitropolitul Nicolae este un reper moral, un model incontestabil al  bunavointei, întelepciunii si modestiei.
NICOLAE CORNEANU a urmat cursurile scolii elementare si pe cele liceale la Caransebes (1934-1942), apoi se înscrie la Facultatea de Teologie din Bucuresti, unde studiaza în perioada 1942-1946. Dupa absolvirea facultatii se înscrie la doctorat, iar la 30 iunie 1949 îsi va sustine teza cu titlul: „Viata si petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului crestin pe Valea Nilului", sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman. În anul 1960 va fi hirotonit preot de catre Patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie acelasi an Colegiul Electoral Bisericesc îl alege episcop al Aradului, Ienopolei si Halmagiului. Este hirotonit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon Nou" din Bucuresti, la data de 15 ianuarie 1961, de catre patriarhul Justinian, instalarea în functia de episcop al Aradului având loc la 22 ianuarie acelasi an în catedralaepiscopala din Arad. La 17 februarie 1962, acelasi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române îl alege în scaunul de Arhiepiscop al Timisoarei si Caransebesului si Mitropolit al Banatului, scrie ziuadevest.ro.

A recunoscut ca a colaborat cu Securitatea
Nicolae Corneanu a fost primul înalt ierarh român care a recunoscut faptul ca a colaborat cu Securitatea. Nu a mai fost o surpriza pentru nimeni rezolu?ia CNSAS, data în 2007, care sustine ca Nicolae Corneanu a fost colaborator al politiei politice comuniste si ca a furnizat, între 1950 si 1988, informatii despre „dusmanii poporului", iar în schimb ar fi avansat în ierarhia bisericeasca, scrie pressalert.ro.
Mitropolitul Banatului a fost, de asemenea, primul ierarh al României care l-a invitat oficial, la Timisoara, pe MS Regele Mihai I al României.

DOLIU la Timisoara

NICOLAE CORNEANU. La Timisoara urmeaza 40 de zile de doliu.Trupul neinsufletit al lui Nicolae Corneanu va fi depus la Catedrala din Timisoara, unde credinciosii vor putea sa-i aduca un ultim omagiu si se vor tine mai multe slujbe, in urmatoarele zile, pentru cinstirea memoriei inaltului prelat, scrie opiniatimisoarei.ro.

IPS NICOLAE CORNEANU isi va dormi somnul de veci in cripta ierarhilor de sub altarul Catedralei Mitropolitane din Timisoara, iar slujba de inmormantare va fi oficiata, conform traditiei, de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, impreuna cu un sobor ierarhi, membri ai Sfantului Sinod al BOR. Vor fi prezenti la Timisoara toti mitropolitii Bisericii Ortodoxe Romane, precum si alti inalti ierarhi ai BOR.

(FOTO: Mitropolia Banatului)



Margareta Pageant
România se mai desparte de o actrita talentata


Ne pleaca actorii mari spre o lume mai buna, iar urma?ii lor au o misiune grea, aceea de a le da fanilor  teribila veste.
Maria Anca Rusescu a declarat pentru Agerpres, ca mama sa, Margareta Pogonat, a murit la vârsta de 81 de ani.
O boala lunga si nedreapta i-a adus marii actrite sfârsitul, iar cei apropiati îi deplâng moartea mult prea timpurie, mai ales ca mai avea multe sa îi învete pe tinerii actori.
Trupul neînsufletit a fost depus la capela Cimitirului Iancu Nou - Balaneanu din Bucuresti.
Actrita Margareta Pogonat s-a nascut la 6 martie 1933, la Iasi. A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti în 1959. Domnia sa a desfasurat o bogata activitate teatrala la Teatrul de Stat din Botosani, Teatrul National din Iasi, Teatrul de Stat din Ploiesti si, din 1974, la Teatrul Nottara din Bucuresti.
A debutat în piesa „Doua lozuri" (1957). Printre spectacolele în care a jucat se numara: „Patru lacrimi" de Viktor Rozov, „Oameni feluriti" de Anton Holban, „Sentimente si naftalina" de Sidonia Dragusanu, „Carambol„ si „Pensiunea Doamnei Otilia" de I.D. Serban, „Omul care face minuni„ de Radu F. Alexandru.
Cele trei mari actrite au jucat în „Cuscrele"
A debutat în cinematografie tot în 1957, cu filmul „Pasarea Furtunii", regizat de Dinu Negreanu. Din filmografia sa mentionam: „Lumina de iulie" (1963), „Meandre" (1966), „Tinerete fara batrânete" (1968), „Drum în penumbra" (1972), „Dragostea începe vineri" (1972), „Zestrea" (1972), „Pistruiatul" (1973) - serial TV, „Actorul si salbaticii" (1974), „Gloria nu cânta" (1976), „E atât de aproape fericirea" (1977), „Clipa" (1979), „Visul unei nopti de iarna" (1980) - teatru TV, „Lumini si umbre" (Partea I, 1981 si Partea a II-a, 1982) - serial TV, „Crucea de piatra" (1993), „Binecuvântata fii, închisoare" (2002), „Amantul marii doamne Dracula" (2005) - serial TV , „Cuscrele" (2005) - serial TV, „Margo" (2006).

Dumnezeu sa o odihneasca în pace!


Szabolcs Imre Cseh



Szabolcs Imre Cseh, cunoscut ca Szabi Cseh, (n. 11 decembrie 1942, Miercurea Ciuc - d. 1 august 2014, Bucuresti) a fost un cascador si actor român de origine secuiasca.
Szabolcs Cseh s-a nascut într-o familie de secui. Dupa absolvirea studiilor secundare la Liceul Andrei Saguna si la liceul Unirea din Brasov, a urmat cursurile Institutului de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti, pe care le-a finalizat în anul 1966.
Înca din timpul facultatii a lucrat ca zburator la trapez la Circul de Stat din Bucuresti în trupa Ganea. Aflat în anul trei de facultate, a colaborat în calitate de cascador în filmul "Dacii", regizat de Sergiu Nicolaescu, apoi în anul urmator în filmele "Împuscaturi pe portativ" (regizat de Cezar Grigoriu), "Tom Sawyer si Huckleberry Finn" (productie franceza) si "Serbari galante" (în regia lui René Clair).
„La începutul carierei ma antrenam la circul din Bucuresti ca sa-mi îmbunatatesc exercitiile la trapez. Dar tatal meu, care era directorul singurei banci din Brasov, nu voia sa se stie ca eu sunt un circar, asa ca ziua ma duceam la cursuri si noaptea ma antrenam sa devin cel mai bun zburator din Europa."
În anii 1967-1980, fiind primul metodist (maistru de lupte) angajat pe un asfel de post în România, în cadrul Studioului Cinematografic "Bucuresti" si apoi în Centrala Romania Film - Centrul de Productie Cinematografica, a colaborat la toate filmele românesti ce contineau secvente de actiune-lupte si a executat multiple cascade dificile si spectaculoase, unele fiind unicate pe plan mondial.
Tot din 1967 Cseh a alcatuit prima echipa de cascadori profesionisti din România, a carei continuitate a asigurat-o, prin coordonare si instruire, pâna în 1987. Astfel, Szabi Cseh a contribuit substantial la crearea unui domeniu practic inexistent în România pâna atunci si la „perioada de aur" a filmului românesc de actiune în context mondial.
În 1975 a devenit coordonator al Scolii de cascadori din Germania, unde a colaborat cu Peter Fogel, regizor de actiune si cascador la 11 filme produse de studiourile DEFA din Berlinul de Est si Tele München (pâna în anul 1986).
De la debutul sau Szabi Cseh a colaborat la realizarea a peste 150 de filme artistice de lungmetraj sau TV, dintre care 25 de productii straine si coproductii (Germania, Franta, SUA etc.), realizând conceptia si regia secventelor de actiune-lupte, conceperea si/sau executia cascadelor, coordonarea cascadorilor, interpretarea unor roluri memorabile de film.
Din 1974 a colaborat la realizarea a 38 de filme artistice straine ca regizor al secventelor de actiune sau cascador. A realizat peste 70 de spectacole cu specific de cascadorie–divertisment în tara si strainatate.
La 8 ianuarie 1990 Szabi Cseh a înfiintat prima Asociatie a Cascadorilor Profesionisti din România, pe care a condus-o mai multi ani.
Dupa revolutie a avut aparitii rare în filme, acuzând coruptia si onorariile prea modeste platite cascadorilor.
„Producatorii au început sa angajeze doar cascadori care nu denuntau mita. Tot felul de directorasi cereau 500 de euro sa plateasca unui cascador o zi de munca si apoi angajau niste copii care faceau doua tumbe si carora le dadeau 100 de euro, restul de bani intrând in buzunarele lor. Am refuzat sa accept coruptia, asa ca nu m-au mai lasat sa lucrez."
În anii 1999–2002 a colaborat la realizarea secventelor de actiune în peste zece filme artistice straine realizate în tara, inclusiv Amen. (în regia lui Costa Gavras).
În mai 2010, cascadorul Szoby Cseh a fost decorat Ordinul National "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler.
În 2011, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a cerut Curtii de Apel Bucuresti sa constate calitatea de colaborator al fostei Securitati a cascadorului Szoby Cseh. Acesta a declarat atunci ca el s-a dus de buna voie la ofiterii Securitatii pentru a "face ordine în studiouri", explicând ca exista foarte multa coruptie în industria cinematografiei.
Szabolcs Cseh a elaborat studii stiintifice si cursuri universitare teoretice si practice, despre miscarea scenica a actorului si componentele sale psiho-motrice, lupte scenice, realizarea secventelor de actiune etc.
Din 1980, initial în calitate de lector universitar si, ulterior, de conferentiar universitar, preda neîntrerupt astfel de cursuri interdisciplinare la UNATC "I. L. Caragiale" din Bucuresti, sectiile actorie, imagine de film si TV, regie de film, regie de teatru. A contribuit la formarea a zeci de generatii de actori, regizori de teatru, de film si operatori de film si de televiziune. A avut colaborari didactice si la Universitatea de Muzica "Ciprian Porumbescu", sectia regie de opera. Din anul 2005, largindu-si sfera preocuparilor, Szabi Cseh deruleaza programul social GLADIATOR pentru copii saraci, destinat prevenirii si combaterii delincventei juvenile. Din 2008, deruleaza programul-metoda pentru copii cu handicap psihic si fizic sever. Ambele programe sunt bazate pe metodologii originale create de el, cu rezultate impresionante.
Szabi Cseh a aflat în vara anului 2012 ca sufera de mielom multiplu si o tumoare la coloana vertebrala, o forma de cancer rara care îi macina sistemul osos si îi provoca dureri cumplite. Din cauza unor complicatii suferite pe fondul bolii, Szabi Cseh a fost nevoit în vara anului 2013 sa se interneze la Spitalul Fundeni, unde a ramas pâna la deces.

Realizari în calitate de cascador

Szabolcs Cseh este autorul a numeroase inventii care au dus la dezvoltarea tehnicii si metodologiilor din domeniul cascadoriei, nu doar în România, ci la nivel international. Exemple:
    trambulina elastica, utilizata prima oara în redarea efectului de zbor al personajului în urma unei explozii (1967)
    tragatoarea, folosita pentru prima oara în lume, în caderile cu calul, facându-le mai spectaculoase si mai sigure atât pentru cascador, cât si pentru cal (1970)
    tarcul pentru aglomerarea cailor în filmarea secventelor de lupta calare, covorul miscator pentru caderile simultane ale cailor (1970)
    batuta, dispozitiv de aruncare a oamenilor, cailor etc. din pozitii statice (1972)
    utilizarea cablurilor, pentru prima oara în România, în redarea cât mai spectaculoasa a efectelor de împuscaturi, explozii, lovituri (1974)

Printre casacadele executate de Szabi Cseh se numara unele deosebit de spectaculoase, mai ales pentru epoca în care au fost realizate, si nerepetate de altcineva pâna în prezent. Exemple:

    În anul 1966, în filmul "Dacii", a promovat pentru prima data în România cazaturile de la înaltime si cazaturile cu calul.
    În anul 1971, în filmul "Mihai Viteazul", depaseste recordul mondial executând o cadere de la 13 m fara protectie la aterizare.
    În 1976, executa o cadere de la 37 metri cu spatele în jos, la furnalul de la Copsa Mica.
    În 1984, realizeaza o saritura de 80 metri cu masina în Marea Nordului.
    În anul 1985, face o saritura cu un microbuz deasupra unui lac, scufundat la 20 m, la Magdeburg. În timpul zborului, a declansat explozia microbuzului încarcat cu trotil.
    Printre cascadele cele mai cunoscute se numara o serie de cascade-unicat apartinând personajului Buza de Iepure din filmele cu Margelatu (1980-1986). Câteva din acestea sunt considerate premiere sau recorduri mondiale: saritura cu calul prin geam, cadere cu calul din cabrare, prin rostogolirea pe spate a calului si calaretului, pe versant muntos pe o înaltime de 70 m.

În anul 1985 revista vest-germana "Bunte Illustrierte" l-a desemnat cel mai bun cascador din Europa.


Poeta Nina Cassian a decedat, la vârsta de 89 de ani, la New York.
by ViewPasswordAd Options



Nina Cassian a decedat în urma unui stop cardiac. Ea a murit "linistita", în resedinta ei, potrivit surselor citate de Mediafax.
Serviciul memorial a avut loc pe 21 aprilie, la Riverside Memorial Chapel din New York.
Nina Cassian, nascuta Renée Annie Cassian, s-a nascut pe 27 noiembrie 1924, la Galati, si traia de mai multi la New York (SUA).
Nina Cassian a fost o cunoscuta poeta, eseista si traducatoare.

Carmen Firan despre Nina Cassian

De câte ori o sunam, dialogul începea asa: "Nina, ce mai faci?" "Cozonaci!"
În saptamîna de Passover si înainte de Paste, Nina s-a dus discret, în locul ei preferat, pe canapea, în fatza televizorului, înconjurata de carti. A închis ochii linistita.
"Se cam moare, fetito", îmi spunea cînd afla despre moartea vreunui prieten.
Scria la o carte, Mortii mei, care va ramîne neterminata prin propria sa trecere dincolo. Va aparea însa curînd un volum de conversatii pe care l-am facut cu Nina în ultimii doi ani: Dialogul Vîntului cu Marea.
Era fericita ca vom scoate împreuna o carte în care ne duelam în cuvinte si poezie, ne rasfatam si ne contraziceam.
Nina a fost una dintre cele mai stralucite persoane pe care le-am întîlnit, care a îmbinat poezia de cea mai fina clasa cu umor, inteligenta, originalitate si pofta de viata.

"Cînd te uiti în urma, ce vezi?"
" 90 de ani gustosi!", au fost cuvintele pe care mi le-a spus saptamîna trecuta.

O vad soptindu-mi de Sus: "Fericit cel care moare de moarte buna. Sa nu ne pierdem cu firea… "

New York, 16 aprilie 2014

0 comments:

Trimiteți un comentariu