Lyra (text in romana)

Maestre  François-Robert Girolami, bine ati venit in orasul lui Brancusi!
de Prof. dr. Mihaela Sanda Popescu



Pe 21 februarie, în sala Teatrului "Elvira Godeanu" am trait bucuria unui spectacol total, muzica,  poezie si balet. Îngemanarea lor e unica, asa cum unic ramâne Brancusi pentru noi si lumea întreaga. La 19 februarie, s-au implinit 138 de ani de la nasterea sa, iar acest spectacol îi este dedicat.
În deschidere, ascultam creatia violoncelistului, dirijorului si compozitorului Mircea Suchici, Balada de pe Jiu,    inspirata de versurile poetului Ion Popescu Bradiceni, în interpretarea actorului George Draghescu.
Brâncusi a trait la Paris ca cetatean roman si, din motive bine stiute, se stinge din viata ca cetatean francez, prezenta dirijorului francez, Francois-Robert Girolami este semnul unui spatiu din inima artistului.
François Robert Girolami, muzician si filosof, se naste în departamentul francez al insulei Corsica, s-a format la Conservatorul National Superior din Paris, unde este titularul a numeroase premii, si la Scoala Normala de Muzica.  Studiaza Dirijatul cu maestrii: Pierre Dervaux, Igor Markevitch si Léonard Bernstein. De-a lungul carierei sale este invitat sa dirijeze, marile orchestre ale lumii: Orchestra Nationala a Operei din Monte-Carlo, Orchestra Nationala din Haiffa (Israel), Orchestra Radio din Zagreb (fosta Iugoslavie) si orchestrele simfonice din Florenta (Italia), Castilia Leon (Spania), Avignon, Marsilia si Nancy (Franta). Dirijeaza mare parte a repertoriilor lirice la teatrele si festivalurile din Austria (Salzbourg, Freidrich), Germania  (Köln, Aachen,  Bonn), Belgia (Bruxelles, Anvers), Anglia (Colchester), Spania (Barcelona, Tarragone, Valladolid, Sevilla, Ubeda), Italia (Torino, Florenta, Bolonia, Adria, Bolzano, Livorno Genua, Como, Brescia), În Rusia (Moscova), Georgia (Tbilissi), la Paris (Théâtre du Châtelet). Realizeaza "Le Bal Masqué" de Francis Poulenc în incinta Teatrului Scala din Milano, cu ocazia expozitiei franceze a Muzeului Istoric. Aici primeste din mâna profesorului  Tintori, un exemplar autograph,  manuscrisul "Requiemului" de Puccini, cu misiunea de a-l rescrie. Diplomat universitar în Filosofie, a predat aceasta materie la Liceele de stat si la Universitatea din Proventa. Lucrarile sale filosofice  cuprind scrieri despre  Machiavelli, Hugo Grotius, Clausewitz, Alexix deTocqueville si despre Secolul Luminilor. Înca din 1981, dirijeaza mai multe orchestre din România, iar ca semn al înfratirii franco-române,  în prezent, este numit director artistic asociat al Filarmonicii de Stat din Sibiu si al Operei din Craiova.
Sub bagheta sa, urmeaza o noua îngemanare poezie-muzica: Poemul pentru violoncel si orchestra de corzi, compozitor Mircea Suchici, versuri de Nina Voiculescu si Spiridon Popescu, recita actorii Madalina Ciobanuc si Cosmin Brehuta. Prezenta actorilor în concertul Filarmonicii targujiene, redimensioneaza în cuvinte sensul creatiei lui Mircea Suchici.
Coppélia – vals de Léo Delibes aduce pe scena o mare balerina, Liliana Tabus, de la Tetrul Fantazio, din Constanta si care da viata la Tg-Jiu, unei adevarate scoli de balet.
Tânara laureata, Daniela Popescu, eleva distinsei profesoare Georgeta Ionescu de la Colegiul National de Arte Dinu Lipatti – Bucuresti si descoperirea Scolii Populare de Arta (clasa prof. Aurel Popescu), interpreteaza aria Laurettei din opera "Gianni Schicchi" si aria Musettei din "Boema" de Giacomo Puccini. Reprezentant al verismului Italian, Puccini a avut o apreciere deosebita pentru cântare?ii români. L-a ales pe tenorul Grigore Gabrielescu pentru premiera mondiala a operei "Edgar" (rolul titular) iar mai târziu, pe Hariclea Darclée, pentru premiera mondiala a operei "Tosca" (rolul titular). Hariclea Darclée i-a sugerat introducerea unei arii pentru soprana în actul al doilea, astfel nascându-se celebra arie, "Vissi d'arte".
"Concierto de Aranjuez", pentru chitara si orchestra, evoca drama vietii compozitorului spaniol, Joaquín Rodrigo (1901-1999), ramas orb înca din copilarie, iubirea fata de  pianista Victoria Kamhi (originara din Turcia), care îi devine sotie  în 1933 si plimbarile din luna de miere prin Gradinile regale din Aranjuez. Interpreteaza chitaristul Stan Zamfirescu, membru al formatiei Trio Zamfirescu; fratii Georgeta, Ionut si Stan Zamfirescu sunt unanim recunoscuti ca cei mai buni chitaristi din Romania, fiind detinatorii premiului întâi la toate competitiile nationale de gen si repurtând rasunatoare succese pe plan european. Celebrul "Adagio" a electrizat sala iar publicul a rasplatit solistul si n-a mai tinut cont de regula aplauzelor la final.
În încheierea spectacolului, violoncelistul Mircea Suchici interpreteaza "Elegia" de Gabriel Fauré.  De forma tripartita (ABA), a fost conceputa ca parte dintr-o sonata pentru violoncel, ramasa neterminata, "Elegia" va fi dedicata violoncelistului francez,  Jules Loëb. Melancolia sa este un mesaj de iubire care ne-a învaluit sufletul ca într-un zbor de Maiastra.
Adresam din suflet multumirile noastre domnului director, Viorel Gârbaciu, colaboratorilor de la Filarmonica vâlceana si, mai ales, maestrului François Robert-Girolami a carui prezenta ramâne semnul unui spatiu din inima lui Brâncusi.
Brâncusi spunea:  "Ati vazut oare acei fluturi? Toti au plecat patati pe haine de polenul pietrelor mele."

0 comments:

Trimiteți un comentariu