Bucatarie romaneasca

Un jurnalist american despre CIORBA DE BURTA romaneasca: "Daca a fost vreodata un fel de mancare..."



Sub pseudonimul "Frugal Traveler", Seth Kugel calatoreste cu buget redus in toata lumea si isi povesteste aventurile pe site-ul celebrului ziar american New York Times.
El a vizitat recent Transilvania, într-o excursie în care a încercat sa evite raportarea la Dracula. A vizitat Brasovul, Sighisoara, Biertan, Copsa Mare, Castelul Bran si Pelesul, si s-a aratat încântat în mod special de Sighisoara si de Castelul Peles, dar si de produsele culinare locale, printre care ciorba de burta.
"Daca a fost vreodata un fel de mâncare creat pentru refacerea puterilor dupa schi, acesta este ciorba de burta româneasca", scrie un popular blog afiliat New York Times. "O supa bogata, omniprezenta si ieftina", adauga Seth Kugel, autorul blogului.
Totusi, Sighisoara a fost revelatia calatoriei. „Sunt foarte pretensios când vine vorba despre orase medievale înconjurate de ziduri", scrie Seth Kugel.

***

Americanii au descoperit cat de buna este tuica de prune



Un grup de cercetatori americani au realizat numeroase studii asupra unei bauturi românesti: tuica de prune. Acestia spun ca tuica de prune, consumata în cantitati moderate, poate ajuta la tratarea multor boli.
Cercetarea lor scoate în evidenta beneficiile prunelor asupra organismului, demonstreaza ca vitaminele din ele pot sa previna anemia si au rolul de a proteja inima.
Prunele regleaza glicemia si previn aparitia diabetului, sustin specialistii si au efecte pozitive asupra creierului. Tot ele duc la dezvoltarea celulelor rosii.
Biochimistii ne recomanda sa consumam zilnic 30 de mililitri de tuica, pentru ca preazinta multe beneficii pentru organism.

***

Sarmale si mici



Tari ca Ungaria, Turcia, Polonia, Croatia, Bosnia, Romania se lupta umar la umar pe tema paternitatii sarmalelor. Americanii au decis insa ca sarmalele reprezinta o marca a bucatariei romanesti.
Intr-un articol publicat de Travel and Leisure, in care sunt trecute in revista mancarurile reprezentative pentru sarbatori din 12 tari, Romaniei i se alatura fara drept de apel acest fel de mancare, scrie Romania Libera, citat de ziare.com
Sarmalele sunt prezente pe locul 6, iar ca tara de proveninta este trecuta Romania. "Comanda sarmale in Bucuresti in preajma Craciunului si vei primi un fel de mancare validata inca din timpul Imperiului Otoman: carne de porc si orez impachetate in foi de varza si fiarta in sos tomat. Variatiuni ale acestui tip de mancare sunt servite in alte tari din Balcani si Europa Centrala", mentioneaza autoarea articolului.
Alaturi de sarmale se afla in clasament mancaruri ca: supa de ciuperci din Rusia, tourtiere din Canada, curry devil in Singapore, Toshikoshi Soba, bibingka in Filipine, dar si romeritos in Mexic, mancare de miel in Etiopia, un anume tip de peste din Italia, Yuanxiao in China.

Romanesti si nu prea?

Romania Libera a luat la intrebari mai multi specialisti legat de controversata paternitate a sarmalelor, iar opiniile au fost diferite. Tiberiu Cazacioc de la Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, care se abtine sa afirme ca sarmalele ar fi marca romanilor, ci mai degraba a multora, din moment ce "sunt foarte usor de gatit iar ingredientele nu sunt numeroase, nu sunt foarte scumpe si se gasesc destul de usor. Numitorul comun al acestei mancari o reprezinta faptul ca o poate face oricine".
Cristi Gherghiceanu, directorul fundatiei ADEPT - Transilvania, care lupta pentru pastrarea traditiei in zona satelor sasesti, spune ca "unui grup de turisti care ar face un tur de zece zile in Romania si care ar vrea sa manance in tot atatea locatii diferite, in sapte li se vor servi sarmale. Chiar daca gazda poate se gandeste ca turistul a mai mancat sarmale inainte isi zice: noi le facem altfel cu mai multa carne, cu mai mult orez, cu diverse tipuri de varza sau vita de vie."
De ce sunt sarmalele arhiprezente? "Exista in Romania multe mancaruri traditionale, dar ele sunt regionale. De exemplu, in Ardeal se mananca supa de taitei cu carne de pasare. In Moldova, se consuma mai mult ciorbe. Probabil ca cei care au intocmit acest clasament au vrut sa aleaga o reteta reprezentativa pentru toata tara".

***



Uniunea Europeana vrea sa interzica micii facuti din carne dezosata mecanic, adica resturi de piele, cartilaje si oase.
Aceasta notificare a Uniunii Europene vine dupa ce autoritatile noastre au pledat inca de anul trecut pentru pastrarea pe piata a mititeilor, pentru ca sunt produse traditionale romanesti. Initial, Uniunea Europeana anuntase ca va interzice toate produsele care contin bicarbonat de sodiu, indiferent din ce tara provin.
Scandalul a izbucnit anul trecut, cand europenii au interzis folosirea bicarbonatului in carnea tocata, pentru a-i proteja pe consumatori. Acest aditiv ar putea masca un gust sau miros urat. Ulterior, Romania si alte tari au primit o derogare.
Comisarii europeni au testat pe pielea lor diferenta dintre micii cu bicarbonat de sodiu si cei fara. Cu delicatesele in farfurie, reprezentantii de la Bruxelles au inteles ca mititeii sunt suculenti si pufosi doar daca au in compozitie ingredientul controversat. Asadar, vechea reteta trebuie pastrata.
"I-am convins cu micii. Le-am pus in fata acest produs si le-am aratat diferenta si ei au spus: da", spune Stefan Padure, de la Asociatia Romana a Carnii.
Micii nu vor mai putea fi facuti din carnea de pui dezosata mecanic, care contine resturi de oase si piele. Vor fi acceptati doar cei obtinuti din carne de porc, oaie, vaca, strut si curcan.
Pe langa Romania, sunt si alte tari care au produse asemanatoare si pentru care se va face o exceptie de la regula, cum ar fi Grecia, Slovacia, Croatia, Bulgaria si Turcia. Votul final in aceasta problema sa va da pe 20 februarie la Bruxelles, dar specialistii sustin ca va fi o formalitate, pentru ca retetele si regulile sunt clare.


Sanda Marin

Sanda Marin (numele adevarat fiind Cecilia Maria Simionescu, n. decembrie 1900, Iasi - d. 1961, Bucuresti) este autoarea celei mai celebre carti de bucate românerti.
Cartea de bucate a Sandei Marin a aparut în 1936 în editura Cartea Româneasca, fiind prefatata de Pastorel Teodoreanu. Ea continea nu mai putin de 10,000 de retete culinare cunoscute în bucataria româneasca, autohtone si împrumutate sau inspirate din alte traditii gastronomice. Cartea a reaparut dupa cel de-al doilea razboi mondial într-o editie prescurtata, care a aparut mai apoi în mai multe editii. Ulterior a fost tradusa în limbi straine - în engleza, germana etc. Editia americana „Traditional Rumanian Cooking" din 1996 contine 1296 retete.
Andrei Plesu: „Am crescut sub semnul cartii Sandei Marin. În copilarie, credeam ca e un singur cuvânt, „sandamarinul", care denumeste o ustensila cu care poti gati orice. Mai târziu, când am aflat ca este vorba despre o carte scrisa de o doamna, am rasfoit-o cu voluptate si trebuie sa recunosc cinstit ca mi-a stârnit apetitul pentru problema feminismului..."

0 comments:

Trimiteți un comentariu