Frica

Dupa mai bine de doua decenii, frica de Rege reapare



Ea nu este doar lipsita de sens, ci se dovedeste a fi o adevarata valuta forte, caci este transferabila si pe deplin convertibila. De data aceasta, fostii comunisti si urmasii lor par sa se fi vindecat definitiv de frica si sa o fi transferat integral lui Traian Basescu si reprezentansilor sai. În plus, multi din cei care se temeau de Rege si îl înjurau, la începutul anilor '90, sunt astazi acuzati de fariseism, pentru ca între timp si-au abandonat frica si si-au schimbat opiniile. Culmea este ca cei care îi acuza acum pe fostii calomniatori ai Regelui sunt tocmai aceia care apara puterea actuala, adica acea putere care îl calomniaza în prezent pe Rege. Stiu ca poate parea stupid, dar parca e «politically correct» sa te temi de Rege si sa îl înjuri cu nesat la momentul oportun. Cine decide când este momentul oportun? Cine se afla la putere!
Dupa decembrie 1989, România a pasit cu frica în noua societate. Speriati de ce urma sa se întâmple, multi cetateni priveau circumspect noua orânduire sociala ce se prefigura. De ce se temeau românii? De somaj, de noile partide, de lipsa de stabilitate sau de inflatie. Unele temeri erau justificate. Altele erau induse însa de noii conducatori. "Vin mosierii!", "Nu ne vindem ?ara!" - se striga pe strazi.
Paradoxal, dar chiar si cei ce s-au trezit peste noapte la putere aveau temerile lor. Lipsiti de legitimitate morala, în ciuda unei victorii zdrobitoare în alegerile de la 20 mai, noii conducatori se temeau, la rândul lor, de tot ce putea aminti de România interbelica. Una dintre marile lor temeri se manifesta printr-o cumplita frica de Rege.

Prima vizita în tara. Expulzarea

Prima venire a Regelui în tara a avut loc decembrie 1990. Dupa discutii cu autoritatile vremii, Regele Mihai I primeste permisiunea sa intre în România. Pe 25 decembrie, Regele aterizeaza pe aeroportul Otopeni. Însotit de restul familiei regale el se îndreapta spre Curtea de Arges, acolo unde se afla mormântul înaintasilor sai. Presa controlata de putere lanseaza zvonul ca Regele a intrat clandestin în tara si a fortat trecerea granitei. Pe autostrada Bucuresti-Pitesti se organizeaza un baraj de politie, întocmai ca pentru prinderea unui infractor deosebit de periculos.
Sub amenintarea armelor, masinile în care se aflau membrii familiei regale sunt fortate sa opreasca. Pasapoartele daneze cu care intrasera în tara le sunt confiscate, Regele Mihai si Regina Ana fiind obligati sa se îndrepte, sub escorta, catre aeroportul Otopeni. Un avion militar este pregatit pe pista, Regele si Regina fiind siliti sa paraseasca tara, sub amenintarea armelor. Avionul charter închiriat de Rege este confiscat, justificarea actiunii fiind aceea ca pilotii aeronavei au fost gasiti în stare de ebrietate! În dimineata zilei de 26 decembrie, Regele Mihai si membrii familiei regale se îndreapta spre Elvetia.
Guvernul României afirma ca Regele intrase fara viza în tara, asa ca a fost nevoit sa îl expulzeze. Ministrul de interne al vremii, Doru Viorel Ursu, se prezinta în Senat, unde justifica expulzarea Regelui. El afirma ca autoritatile au o baza legala pentru acest gest, aducând drept argument faptul ca Regele nu detine cetatenia romana. Drept baza legala a actiunilor sale, reprezentantul Guvernului flutura în fata Senatului un decret de retragere a cetateniei române, decret semnat de premierul comunist Petru Groza. Privite în ansamblu, reactiile autoritatilor române par mai degraba isterice. Frica de Rege tradeaza o mare nesiguranta, dublata de o mentalitate comunista.

A doua sosire în România. Vizita de Pasti

În 1992, de Pasti, Regele Mihai I si Regina Ana primesc aprobarea de a face o vizita în România. Avionul privat cu care Regele se întoarce în tara aterizeaza la Suceava, pe aeroportul de la Salcea. Membrii Casei Regale sunt preluati de preotii arhiepiscopului Sucevei si Radautilor, Pimen, cel care lansase invitatia Regelui de a petrece împreuna Sarbatorile de Pasti la Manastirea Putna. Regele si Regina se reculeg la mormântul lui Stefan cel Mare si asista apoi la Slujba de Pasti, alaturi de câteva mii de locuitori din zona. A doua zi, Regele ajunge la Bucuresti, unde este întâmpinat, conform CNN, de circa un milion de oameni. Regele se abtine de la orice declaratii politice, asa cum cerusera autoritatile române. Apoi se întoarce discret în Elvetia, respectând întru totul conditiile convenite în negocierile premergatoare vizitei.
Popularitatea Regelui sperie din nou puterea de la Bucuresti. Autoritatile se tem de o noua vizita si refuza venirea Regelui de Craciun, pretextând tulburarile care pot aparea în preajma alegerilor parlamentare si prezidentiale de la finele anului 1992. Regele este refuzat si în primavara urmatoare, de sarbatorile pascale, atunci când intentiona sa viziteze orasul Timisoara. În data de 9 noiembrie 1993, într-o declaratie publica, Regele îsi anunta din nou dorinta de a veni în tara. MAE refuza sa-i acorde viza de intrare, deoarece pe pasaportul Regelui Mihai si pe cel al Reginei Ana se afla titulatura de Majestate Regala.

A treia vizita. Refuzul de la aeroport

În data de 7 octombrie 1994, familia regala aterizeaza pe Aeroportul Otopeni, pentru a participa la Simpozionul international cu tema "23 August 1944 - Restituirea adevarului istoric". Regele detine o viza valabila pe pasaport, eliberata de Ambasada romana de la Berna. În ciuda acestui fapt, nu i se permite sa paraseasca zona libera din aeroport si sa intre pe teritoriul României.
Desemnat de Opozitie spre a-l întâmpina pe Rege, deputatul Dinu Patriciu este prezent la fata locului, si încearca sa convinga autoritatile de frontiera sa-l lase pe Rege sa treaca de punctul de acces. Demersul sau nu este încununat de succes, în ciuda argumentelor si a vehementei teribile cu care Patriciu îsi sustine punctul de vedere. Militarii de la Otopeni au ordine stricte, asa ca Regele si Regina sunt nevoiti sa se întoarca în Elvetia. Dinu Patriciu a parasit linia de frontiera si a ajuns la scara avionului pentru a vorbi cu Regele. Înainte de plecare, camerele de filmat surprind chipul împietrit de durere al Regelui, aflat dincolo de postul vamal.
La data de 11 noiembrie 1994, PDSR cere MAE sa-l declare pe Rege persona non grata. Presedintele Iliescu nu considera exclusa o masura legislativa care sa-i interzica Regelui intrarea în tara. Desi câstigase pentru a doua oara alegerile, puterea grupata în jurul lui Ion Iliescu se temea în continuare, în mod irational, de prezenta Regelui în România.

Frica se stinge…

Ce a urmat, se stie. Dupa 1997, Regelui i se permite sa soseasca în tara si i se reda cetatenia. Regele revine în România si primeste un nou pasaport, de data aceasta în calitate de cetatean român. În martie 1997, Regele Mihai si presedintele Emil Constantinescu ajung la un acord privind promovarea de catre Rege a intereselor României pe lânga tarile membre NATO. Chiar si relatiile cu Ion Iliescu se normalizeaza. Ajuns din nou presedinte, Ion Iliescu îl invita  - pe 10 martie 2001 - pe Regele Mihai sa participe la festivitatea de redeschidere a Galeriei de Arta Moderna din   Muzeul National de Arta. Cu ocazia acestei invitatii, Horia Roman Patapievici declara, la Radio Europa Libera: "Normalitatea care s-a înfiripat azi între Regele Mihai si actualul sef al statului ar fi trebuit sa se întâmple din 1990".
Mai apoi, Regele Mihai este rugat de catre guvernul Nastase sa participle la eforturile României de integrare în NATO. Suveranul este de acord sa-si serveasca din nou patria, asa ca întreprinde mai multe calatorii de promovare a României la toate Casele Regale europene.
Regele Mihai locuieste actualmente în România, fie la castelul sau de la Savârin fie, atunci când se afla în Bucuresti, la Palatul Elisabeta, pus la dispozitia sa prin decizie parlamentara. Dupa 20 de ani, frica de Rege parea a se fi stins definitiv…

Si totusi… Dupa mai bine de doua decenii, frica de Rege reapare!

0 comments:

Trimiteți un comentariu