Maria Tanase

Pink Martini lanseaza o piesa în limba româna, pentru a marca centenarul nasterii Mariei Tanase

http://www.youtube.com/watch?v=0zzvfUDMfHc

Formatia Pink Martini lanseaza, miercuri, un cover dupa piesa Mariei Tanase "Pâna când nu te iubeam", marcând astfel un secol de la nasterea "reginei" cântecului popular românesc.



Una dintre cele mai elegante trupe live ale lumii, cum îi definea ziarul britanic The Times, componentii Pink Martini sunt iremediabil îndragostiti de România. O dovedesc numeroasele concerte în România si integrarea unei piese românesti în fabulosul lor repertoriu international. Anul trecut, în Capitala, au cântat în premiera o piesa în limba româna, în fata unei sali arhipline. Era vorba despre coverul piesei "Pâna când nu te iubeam" a Mariei Tanase, culeasa de Anton Pann. "Cânt în 14 limbi, dar româna este una dintre cele mai frumoase limbi pe care am auzit-o", le-a spus atunci solista Storm Large celor peste 4.000 de fani prezenti, care au aplaudat-o în picioare. Miercuri, în varianta sa de studio, aceasta piesa de pe noul album "Get Happy" se lanseaza oficial pe eterul românesc.
Pink Martini a pregatit noul album din ianuarie 2012, când liderul orchestrei, Thomas Lauderdale, a înregistrat piesa lui Charlie Chaplin "Smile", alaturi de legendara actrita Phyllis Diller. Produsul final contine 16 melodii interpretate în limbile engleza, germana, chineza, spaniola, japoneza, turca, farsi si româna. Albumul este produs de Thomas Lauderdale si îi mai are ca invitati pe Philippe Katerine, Meow Meow, Ari Shapiro, The Von Trapps si Rufus Wainwright. Discul este distribuit exclusiv în România de A&A Records.



Maria Tanase (n. 25 septembrie 1913, Bucuresti - d. 22 iunie 1963, Bucuresti) a fost o interpreta de muzica populara româneasca. A fost supranumita Pasarea maiastra, Edith Piaf a României si Regina cântecului popular.
S-a nascut în mahalaua Caramidarilor din Bucuresti, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, si al florarului Ion Coanda Tanase. Apare pe scena, pentru prima data, în anul 1921 pe scena Caminului Cultural „Caramidarii de Jos" din Calea Piscului, la serbarea de sfârsit de an a scolii primare nr. 11, Tabacari, apoi pe scena Liceului „Ion Heliade Radulescu", unde a urmat doar 3 clase, fiind nevoita sa se retraga pentru a lucra, alaturi de parintii sai, la gradina.
În mai 1934 se angajeaza la Teatrul „Carabus", unde debuteaza în revista Carabus-Express (a lui N. Kiritescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tanase. În acelasi an imprima Mansarda (romanta de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record", aceasta fiind prima imprimare a artistei.
În vara anului 1936 imprima cântece populare la casa de discuri „Columbia", sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brailoiu si Harry Brauner, primele doua fiind Cine iubeste si lasa si M-am jurat de mii de ori, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costica Vraciu din Gorj.
În 1938 Maria Tanase începe sa colaboreze cu renumitul restaurant „Luxandra", unde cânta acompaniata de orchestra violonistului Petrica Motoi.
Data de 20 februarie 1938 reprezinta debutul radiofonic al artistei. Acompaniata de taraful Ion Matache din Arges, a prezentat „pe viu" un program de cântece românesti la emisiunea „Ora satului": M-am jurat de mii de ori, Sapte saptamâni din post, Ce-i mai dulce ca alvita, Cine iubeste si lasa, Geaba ma mai duc acasa, Marie si Marioara, tiganeasca, Când o fi la moartea mea. Dupa comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio si ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tanase continua sa fie programata aproape saptamânal de Radio România.
Pe 17 august 1938 cânta la încheierea cursurilor de vara ale Universitatii populare de la Valenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumeste Pasarea maiastra. În acelasi an se angajeaza la Teatrul „Alhambra" al lui Nicolae Vladoianu. În septembrie lanseaza cu mare succes cântecele Mi-am pus busuioc în par (cântec în stil popular) si Habar n-ai tu (ambele având muzica compusa de Ion Vasilescu) în revista Constelatia Alhambrei, pe care le imprima apoi la „Columbia".
Pe 16 aprilie 1939 pleaca la Expozitia Universala de la New York (New York World's Fair) amenajata în cartierul Flushing Meadows din sectorul Queen. Cânta împreuna cu orchestra lui Grigoras Dinicu si cu naistul Fanica Luca la Casa româneasca (unul din pavilioanele României). La aceasta Expozitie au mai fost prezenti George Enescu, prof. Dimitrie Gusti si Constantin Brâncusi.
În 1940 Garda de Fier distruge toate discurile existente cu Maria Tanase în discoteca Radio-ului, sub pretextul ca distorsionau folclorul românesc autentic. Adevaratul motiv al acestei miscari antisemite a fost faptul ca în cercul de prieteni ai Mariei Tanase se gaseau si o serie de intelectuali evrei sau democrati, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules în 1929 cântecul prototip pentru Cine iubeste si lasa, frate al pictorului Victor Brauner) si jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu). A avut o relatie cu premierul Armand Calinescu, ucis de un comando legionar.
În martie 1941 întreprinde un turneu artistic în Turcia. Cânta în revista Melody Revue de la Istanbul cu prilejul inaugurarii Teatrului de vara „Taxîm". Aici este desemnata cetatean de onoare de presedintele Turciei. La finalul acestui turneu se reîntoarce în tara. Alaturi de echipele formate din cele mai selecte elemente ale teatrului si muzicii românesti cânta ranitilor din razboi.
Interpreteaza câteva cântece românesti de mare popularitate la inaugurarea noii fundatii a Societatii Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946. La acest eveniment si-au dat concursul si violonistul Ion Voicu, violoncelistul Ion Fotino, pianista Maria Fotino, artistii lirici Ioana Nicola, Zenaida Pally, Dumitru Scurtu.
În 1952 este solicitata sa profeseze la scoala medie de muzica nr. 1 din Bucuresti, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creata. Le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Serbanescu.
Lanseaza cu mare succes cântecele Dragi mi-s cântecele mele (aranjament revuistic de Henry Malineanu) si Aseara vântul batea (cântec popular din Ardeal) la Concertul popoarelor organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului si Studentilor pentru Pace si Prietenie din vara anului 1953, desfasurat în Bucuresti.
Din 1954 imprima la Radio si la casa de discuri Electrecord.
În 1958 imprima la Electrecord patru cântece populare românesti traduse si adaptate în franceza de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: Doïna de Dolj, La malédiction d'amour (Cine iubeste si lasa), Danse montagnarde (Uhai, bade), Tiens, tiens, tiens et na (Iac-asa). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreuna cu alte cântece ale artistei cântate în limba româna, pe un disc editat în colaborare cu casa franceza „Le Chant du Monde", disc distins în 1965 cu „Grand prix du disque" (marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros" din Paris.
A jucat pe scena Teatrului Municipal în Cadavrul viu de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) si în Horia de Mihail Davidoglu (1956). A cântat în opereta Mascota de Edmond Audran (1944) si rolul principal din comedia muzicala Sfinxul de la Hollywood de Ralph Benatzky (1946). A cântat în filmele Se aprind facliile (1939 - film care s-a pierdut), România (1947), Ciulinii Baraganului (1958) si în scurt-metrajul Amintiri din Bucuresti (filmat în 1958).
Maria Tanase a avut un repertoriu alcatuit din aproape 400 de cântece din toate regiunile României. Pâna la începutul anilor 1940 repertoriul i-a fost format de Harry Brauner. Un buchet de 20 de cântece din repertoriul artistei a fost publicat de Editura Muzicala în 1963 în brosura Cântecele mele - Maria Tanase.
În luna aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii a propus decorarea sa cu Ordinul Muncii cls. a III-a. În anul 1955 a fost distinsa cu Premiul de Stat, iar în anul 1957 a primit titlul suprem de Artist emerit.
În anul 1930 se angajeaza la „Bufet de 7 lei", unde îl cunoaste pe Sandu Eliad (regizor la Teatrul „Baraseum", azi Teatrul Evreiesc de Stat), cel care o va prezenta mai târziu folcloristului Harry Brauner.
Se casatoreste cu juristul Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie (Clery Sachelarie) în decembrie 1950.
A cântat în numeroase restaurante si localuri bucurestene (mai ales în perioada interbelica): „Neptun", „Café Wilson", „Parcul Aro", „Luxandra", „Luther", „Continental", „Prispa-nalta" din Piata Obor.
Maria Tanase a fost si agenta a Serviciului Special de Informatii (SSI) condus de Eugen Cristescu.
În primavara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, afla ca este bolnava de cancer la plamâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia sa o înlocuiasca. Pe 2 mai ajunge acasa, în Bucuresti. Se stinge din viata la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963.

0 comments:

Trimiteți un comentariu