Un adevar universal

Egali suntem astazi ca si ieri si ca si mâine, doar în mormânt!

de Viorel Baetu ( Michael Cutui)


Anul de gratie 2012 - ROMÂNIA a ales!
Avem un presedinte – pe care l-am avut si pâna acum.
Avem un Prim Ministru – pe care îl avem deja de-un timp încoace.
Avem un Guvern – care va aduce probabil câteva fete noi la televiziune.
Avem un Parlament cu  588 de alesi - despre care, sau stim câte ceva din presa de scandal si din dosarele de la Justisie, sau nu stim nimic, decât ceea ce vor ei sa ne spuna în CV-urile lor.
Avem un Senat cu 137 de alesi - vezi parlamentari, dar mai cunoscuti.
Deci avem acuma tot ce ne trebuie, ca sa ducem tara ....... unde?
Unii zic asa, altii zic altfel si cei mai multi nu mai zic nimic.

Alegerile din România au dat câstig de cauza USL-ului, care este o alianta de partide cu al caror nume nu are rost sa ne încarcam memoria, decât în cazul, când dupa patru ani, se va dovedi ca au reusit sa se tina de ceea ce au promis în campania electorala, macar într-o proportie de 51%.
Celelalte partide care s-au perindat la putere, de când am trecut de la comunism la democratie, au cazut cu brio la examenul de bacalaureat din anul acesta, caci capacitatea lor de a conduce tara, ne-a adus pe penultimul loc din clasamentul nivelului de trai al tarilor Europei si chiar daca Albania intra în UE, situatia noastra în clasament tot nu se îmbunatateste.
Dar macar la parlamentari am reusit sa-i batem pe toti astia mari, care la ora asta domina economia mondiala.
Am marit parlamentul cu 117 indivizi, ca sa le aratam noi lor cum se conduce o tara. Am creat un Mega Parlament ca doar tot aveam Palatul Parlamentului, care este cea mai mare cladire administrativa pentru uz civil ca suprafata din lume, cea mai scumpa cladire administrativa din lume si cea mai grea cladire din lume.
Putina comparatie ne deschide ochii si ne dezvata sa vedem totul în negru.
GERMANIA – 620 parlamentari la 82 milione de locuitori – deci un parlamentar pentru fiecare grupa de 132.258 de cetateni
FRANTA – 577 parlamentari la 66 milione de locuitori – deci un parlamentar pentru fiecare grupa de 114.384 de cetateni
ANGLIA – 650 parlamentari la 62 milione de locuitori – deci un parlamentar pentru fiecare grupa de 95.384 de cetateni
SUA– 435 parlamentari la 313 milione de locuitori – deci un parlamentar pentru fiecare grupa de 719.540 de cetateni
ROMÂNIA – 588 parlamentari la 18,5 milione de locuitori – deci un parlamentar pentru fiecare grupa de 32.312 de cetateni
Deci în România, reprezentarea poporului prin alesii sai în conducerea tarii este cea mai buna, cea mai... si cea mai..., decât în orice tara din lume. Acuma, ca parlamentarii astia  costa multi bani din bugetul national (caci nu se
autofinanseaza)  si nu aduc nici un profit (vezi cum au reusit sa duca tara de râpa parlamentele anterioare), asta este adevarat.
Dar asta este pretul pe care îl plateste „tot românul" pentru o „democratie adevarata" în Romania anului 2012.
Dupa luni si luni de lupte interne, pentru putere, cu actori principali de genul, Basescu, Ponta, Antonescu,
Voiculescu, .....escu si ....escu (mai bine îi lua Hollywoodul),  perioada în care nimeni nu s-a mai ocupat de criza si de inflatie, în afara de populatia tarii care trebuia sa renunte si sa strânga cureaua ca sa traiasca si sa-si hraneasca copiii, se pare ca acum, cu alegerile, lucrurile s-au mai linistit si chiar daca imaginea României în EU, în NATO si în general în lume a fost serios prejudiciata, nimic nu e vesnic, caci se poate si mai rau.
În fond de vina pentru mizeria asta, au fost Merkel, Obama, Barosso, Hilary a lui Clinton, grecii, italienii, spaniolii, portughezi si multi altii.
Numai guvernul României  nu are nici o vina, deoarece în aceasta perioada guvernul României nu s-a ocupat de problema minora a crizei, având batalii mai importante de dus.
De unde, rezulta fara drept de tagada, ca el, adica guvernul României, nu are nici o vina, pentru situatia existenta si asta e adevarul, adevarat.
De vina sunt cei care i-au adus acolo, unde i-au adus.
La alegerile astea, de acum, a participat o mare parte din populatia tarii, deci a fost o cota de vreo 46,68% de alegatori dintr-un total de 100%
Acestia, adica cei care au votat, au ales USL cu o majoritae covârsitoare de 58,63%, deci în jur de 4,2 milioane din 18,5 milioane de români au votat pentru acest USL.
Fenomenul de „oboseala electorala" este tot mai evident si are o singura cauza „minciuna electorala". Din 1989 si pâna acum toti cei care s-au perindat la conducere au promis „marea cu sarea" înainte de a fi alesi si n-au lasat nici macar „praful de pe toba" dupa ce s-au dus. Azi asa, mâine tot asa si pe urma la fel, iar românul nostru si-a amintit de fabula cu ciobanul mincinos a carei morala - mincinosul nu e crezut nici când spune adevarul – se potriveste asa de bine, încât românul nostru s-a hotarât sa nu-si mai rupa pingelele de pomana pâna la sectia de votare.
Asa ca nu boicotul, ci neîncrederea si frustrarea fac posibil ca România sa fie condusa cu o majoritate absoluta în Parlament si cu o minoritate absoluta de încredere din partea populatiei tarii.
Poate merge totul bine.
Speranta moare ultima si minuni sau mai vazut în lumea asta chiar si la Maglavid!!

Iar acuma, în final, destul cu critica si cu pesimismul sa încercam sa fim pozitivi, poate în urmatorii patru ani se întorc si milioanele de români care sunt împrastiati în toata lumea si atunci poate.........

Câteva linii directoare care ar putea aduce România cu un pas înainte:
- Sa se creeze o infrastructura solida pentru dezvoltarea economica si sociala a tarii, prin legi care sa ofere un cadru adecvat de implementare firmelor mici si mijlocii, care formeaza coloana vertebrala a oricarei economii de piata, care a avut succes.
- Sa se diminueze coruptia la toate nivelele si deorece eradicarea fenomenului pe termen scurt nu este posibila, veniturile rezultate din acest gen de activitate în perioada de tranzitie sa fie împartit în mod uniform la toti aceeia care traiesc sub limita saraciei.
- Guvernul sa reuseasca sa reinstaureze un climat de încredere al populatiei în capacitatea lui de conducere, prin aplicarea principiului spiralei ascendente de baza:
Locuri de munca -------bani care intra în circulatie------încredere în economia tarii----------------consum------------productie-------------locuri de munca------------------bani care intra în circulatie------încredere în economia tarii----------------consum------------productie-------------locuri de munca-------------------.

John Maynard Keynes, fondatorul macroeconomiei teoretice moderne spunea:
„daca oamenii de frica crizei nu mai consuma si întreprinderile desi dobânzile sunt joase nu investesc, se creeaza o spirala descendenta. Într-o astfel de situatie STATUL trebuie sa devina activ si sa creeze locuri de munca"

Un adevar valabil, poate mai mult decât oricând si în ziua de azi!

0 comments:

Trimiteți un comentariu