Memoria pietrei

Descoperire misterioasa la Iasi



Descoperirea facuta de un profesor intr-o localitate din judetul Iasi naste uimitoarea intrebare: primele forme de scriere din istoria lumii au fost folosite de o populatie care locuia pe aceste meleaguri?
Descoperire unica si revolutionara la nivel mondial facuta de un arheolog iesean. Zilele trecute, profesorul Mihai Vasilencu a gasit, in localitatea Handresti, comuna Oteleni, o serie de tablite cu inscriptii misterioase. Alaturi de acestea au fost scoase la iveala si o serie de unelte din silex (n.r. - o varietate de cuart microcristalin sau criptocristalin gasit în creta) care nu par sa provina din aceasta parte a lumii. Deja, cercetatorii au inceput sa demareze investigatii de amploare pentru a descifra originea acestora, scrie bzi.ro.
"Cele doua tablite de piatra descoperite de mine in localitatea Handresti au o inscriptie care se aseamana cu «alfabetul» getilor! Ele par a fi ca cele de la Tartaria (vechi de peste 5.500 ani - n.r.). In viitor, specialistii vor descifra scrierea si vechimea lor pentru a stabili adevarul istoric. Mai mult, am descoperit si unelte din silex care sunt unice in aceasta zona. Cercetatorii vor merge tocmai in Ucraina pentru a vedea despre ce este vorba", a dezvaluit Mihai Vasilencu.


Moscheea regala Carol I din Constanta la 100 de ani de la piatra de temelie

Mariana Iancu



S-au implinit 102 ani de la inaugurarea Moscheei Carol I din Constanta. La aniversarea a 100 de ani,  s-a lansat albumul "Moscheea Regala Carol I Constanta 1910 – 2010", material care a fost pus la dispozitie de GrooveHour, cei care s-au ocupat de crearea lui.
Câteva definitii pentru a întelege mai bine cultura musulmana:
HOCA = preot musulman care conduce namaz-ul (la noi se foloseste si cuvântul HOG/HOGI)
GEAMÍE, geamii = Constructie destinata celebrarii cultului la musulmani, de obicei mai mare decât moscheea.
MINARÉT, minarete = Turn înalt alipit unei moschei, amenajat în partea superioara cu un foisor sau cu un balcon, de unde preotii musulmani cheama credinciosii la rugaciune; minarea, daca moscheea are mai multe turnuri, chemarea la rugaciune se face din turnul înalt.
MIHRÁB = altar într-o moschee, de forma unei nise, bogat ornamentat si orientat spre Mecca.
MINBER = locul de unde HOCA citeste la NAMAZ. Este un loc sfânt si simbolizeaza calea lui Allah. Are numar impar de trepte (5-7-9), in functie de marimea bisericii. Preotul (HOCA) sta cu 2 trepte mai jos decât treapta din vârf. Se foloseste la ocaziile speciale si nu de catre oricine.
HUTBE = cuvântarea rostita de HOCA.
NAMAZ = ritual pe care musulmanii trebuie sa îl practice de 5 ori pe zi. Exista un Namaz special în prima zi a celor 2 mari sarbatori islamice (Kurban si Ramazan).
Dupa reintegrarea Dobrogei în statul Român a crescut interesul pentru studiul istoriei dobrogene, iar în 1897 scrierile lui M.D. Ionescu-Dobrogianu (cel care a scris prima monografie a orasului Constanta) ne spun ca în oras erau sapte geamii, din care 3 mai notabile (doua construite de Sultanul Mahmud al II-lea si una de Sultanul Abdul Aziz). Una dintre cele 2 geamii Mahmudiene era în Piata Ovidiu. Din batrâni s-a aflat ca aceasta a fost construita în anii 1823-1825 pe locul unei vechi moschei si era "Mahmudie-Djami" - mare moschee a Kiustendgei (Constanta pe vremea turcilor).
La mijlocul anilor 1800 orasul avea doua strazi (Mahmudie Socacgi si Sultan Hamam Socacgi, devenite mai apoi strazile Traian si Carol). De fapt acestea erau mai degraba ulite, caci pe margini cresteau ciulini, nu erau nici macar pavate, iar despre sistem public de iluminat nici nu se pomenea.
În perioada 1958-1860 portul a fost dat în concesiune unei companii englezesti si a cunoscut o mare dezvoltare. Concesiunea obliga noii administratori sa faca si o cale ferata spre Cernavoda, iar orasul misuna de ingineri si oameni din multe tari. Dupa înca 50 de ani, construirea unei moschei mari si frumoase se potrivea cu noul oras. Aceste lucruri s-au aflat de la batrânul Gheorghe Stavraca, citat de cunoscutul ziarist I.N. Duployen în 1933 în ziarul "Dimineata". Stavraca avea peste 100 de ani si era supranumit "patriarhul Dobrogei".
Pe locul vechii geamii din Piata Ovidiu, aproape un secol mai târziu de la construirea acesteia, s-a construit Moscheea "Carol I".
Legea prin care s-au aprobat fondurile construirii moscheii:
        Articolul II – Lei 120 000 pentru constructiunea unei moschee în Constanta.
Ziarele vremii spuneau: "Moscheea se compune din doua parti: o curte interioara cu doua portice, în care credinciosii se pot adaposti si îsi spala picioarele înainte de a-si începe rugaciunea, si moscheea propriu-zisa." Cupola este înalta de 25 de metri si are un diametru de 8 metri, iar minaretul are 37,7 metri înaltime. Constructia este din piatra si caramida, dar cupola si minaretul sunt construite din fier-beton, sub conducerea inginerului român Gogu Constantinescu (inventatorul sonicitatii si foarte apreciat peste hotare, dar ignorat în tara).
Portalul principal este din piatra de Dobrogea, usa de marmura neagra cu încrustatii de bronz, iar coloanele interioare din marmura de Câmpulung. Vârfurile cupolei si minaretul au fost acoperite de arama aurita. Paretii interiori vor fi ornamentati cu versete din Coran pe fonduri aurite, iar restul peretilor îmbracati cu faianta galbena si verde.
Arhitectul este Victor Stefanescu (Stephanescu), apreciat arhitect local cu studii la Dresden, unde a studiat matematica în cadrul Politehnicii, si Paris, unde a studiat "belle arte" si arhitectura. Regele Carol I a fost un sustinator permanent al Dobrogei si un admirator al muncii lui Stefanescu, idee transmisa si de încadrarea arhitectului în testamentul lui Carol I. Astfel a primit un "ceas cu capace din argint placate cu email rosu si cu cifrul regelui" Pe lânga recunoasterea regala, arhitectul a primit si Ordinul Megedia în grad de comandor, care i-a fost acordat de sultanul Mahomed al V-lea, în anul 1913, prin intermediul consulului general al Turciei la Constanta, Cadri Bey.
Acum moscheea sta de paza Pietei Ovidiu si se lasa descoperita doar de cei cu adevarat curiosi. Cred ca putini îi calca pragul si mai putini sunt cei care urca în turnul minaretului. Sper ca nu v-am plictisit, sunt multe de spus despre moschee si rândurile acestea nu sunt suficiente.


Gara de Nord - 140 de ani de la inaugurare



Piatra de temelie a garii a fost pusa la 10 septembrie 1868 în prezen?a lui Carol I, pe un loc ales de domnitor.
Din 13 septembrie 1872, când s-a inaugurat aceasta gara, s-a dat în exploatare circulatia feroviara pe linia Roman-Galati-Bucuresti-Pitesti. Statia a fost denumita initial Gara Târgovistei (pentru ca artera numita astazi Calea Grivitei se numea pe vremea aceea Calea Târgovistei) urmând ca în 1888 sa ia denumirea actuala. Chiar daca la început aceasta gara nu era conceputa pentru a deveni principala gara a Bucurestiului, odata cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar si al României. Ea a fost construita între anii 1868-1872 fiind conceputa în forma de U formata din doua corpuri paralele legate la capatul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculara, si de-a lungul timpului i s-au adus modificari. Gara de Nord a început sa devina neîncapatoare înca din 1880, iar în 1928 gara avea sase linii pentru plecari si patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refacut instalatiile de centralizare electrodinamica din gara, iar liniile si peroanele au fost prelungite pentru a se obtine lungimi utile de 350 m. Perioada dintre 1950 si 1990 a cunoscut o crestere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numarul calatorilor a scazut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toata România. În prezent Gara de Nord este în curs de modernizare.
Gara de Nord) este cea mai mare statie feroviara a României, situata în municipiul Bucuresti. Din aceasta gara pleaca si sosesc zilnic aproape 200 de trenuri (numarul acesta este mai mare iarna si vara când se pun în circulatie trenuri suplimentare spre litoral si Valea Prahovei). Este deservita de trenuri ale Cailor Ferate Române si cele internationale.
Bucuresti Nord este capatul liniei si are un numar de opt peroane si paisprezece linii.
Din Gara de Nord se poate ajunge direct la Aeroportul International Henri Coanda, cu trenul operat de compania CFR Calatori. Gara este deservita de diverse rute de autobuze, troleibuze, tramvaie, o linie Expres (780) care face legatura cu aeroportul international Henri Coanda si de o statie de metrou, aflata pe magistralele M1 si M4.


Descoperire SENZATIONALA pe AUTOSTRADA Orastie-Sibiu



O descoperire arheologica senzationala a iesit la iveala în urma recentelor sapaturi la Autostrada Sibiu-Orastie, a carei traiectorie traverseaza judetul Alba în zonele Sibot-Lancram.
Este vorba despre o asezare romana de secol II, ce se întinde pe mai multe sute de metri patrati. La o privire de ansamblu, se poate observa un sistem de ziduri din piatra, ce delimiteaza sub forma rectangulara, mai multe încaperi si trepte, scrie alba24.ro.
Din primele informatii oferite de arheologii Muzeului National de Istorie a României rezulta ca asezarea romana era locuita de o populatie cu un nivel de trai foarte ridicat, cel mai probabil mestesugari. Forma zidurilor, caracteristica secolului al II-lea, reprezinta cladiri deosebite cu caracter public. Potrivit arheologilor, acestea aveau un sistem de podele suspendate pe sub care circula aerul cald, iar accesul în încaperi se facea pe trepte.
Orasul Roman avea edificii somptuoase si un sistem de fortificatii, si este considerat cel mai vechi din Transilvania. O marturie a populatiei de mestesugari ar fi numarul mare de cuptoare în care se ardeau lutul si artefactele descoperite în zona.


Cetatea dacica de la Capâlna, monument UNESCO, va fi restaurata



Cetatea dacica de la Capâlna, monument UNESCO, se afla în atentia autoritatilor judetene, care au început demersurile pentru restaurarea si punerea în valoare a acesteia.
''Consiliul Judetean Alba a obtinut avizele necesare în acest sens, urmând ca pâna la sfârsitul acestei veri sa fie finalizat studiul privind restaurarea obiectivului de la Capâlna, de catre firma din Alba Iulia care a câstigat licitatia pentru elaborarea acestui document'', a precizat, luni, purtatorul de cuvânt al CJ Alba, George Sinca.
Ridicata cel mai probabil la mijlocul secolului I î.Hr., de catre regele Burebista, fortificatia fiind unul din punctele esentiale în lantul de aparare a principalelor treceri peste munti spre Sarmizegetusa, din cetatea de la Capâlna se mai pot vedea în prezent doar o parte din zidurile de piatra si trei santuri de aparare. Perimetrul cetatii avea aproape 300 de metri, cu un zid exterior, dar si cu unul interior în care se afla turnul-locuinta.
Cetatea a fost ocupata de romani în timpul primului razboi daco-roman (101-102 d.Hr.). În timpul celui de-al doilea razboi cu romanii, în anul 106, fortificatia a fost incendiata. Nenumaratele descoperiri arheologice, cele mai multe dintre obiecte regasindu-se în prezent în colectia Muzeului "Ioan Raica" din Sebes, atesta faptul ca la Capâlna au locuit daci.
Sit UNESCO si obiectiv turistic, la Capâlna, situata pe raza comunei Sasciori, pe Valea Sebesului, se ajunge pe jos, pe un traseu lung de aproape doi kilometri de la soseaua nationala, de pe DN 67C, prin padure.


Cel mai vechi monument istoric gotic din Ardeal, ASCUNS într-o padure



Ruinele unei biserici gotice situate într-o padure de pe o culme din apropierea localitatii Cheud ar putea reprezenta, în opinia unui arheolog de Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau, urmele celei mai vechi constructii în stil gotic din Ardeal, edificata, probabil, de catre mesteri germani în jurul anului 1200. Arheologii spun ca manastirea avea drept de a impune vama.
Ascunsa de o padure deasa, fosta biserica din care astazi mai dainuie doar câteva ziduri groase de piatra este putin cunoscuta si aproape deloc mentionata în documentele vremii, fiind în general confundata, chiar de catre unii istorici, cu o cetate medievala ridicata ulterior pe aceeasi culme de deal. Lânga micuta localitate Cheud, la buza dealului se afla, de vreo 800 de ani, asezamântul monahal pe care chiar si unii localnici, alaturi de istorici cu renume, îl confunda cu Cetatea Aurita sau Cetatea Pintii (haiducul Pintea Viteazul) - o constructie medievala ce a existat în zona, însa a fost construita mult mai târziu, câteva sute de metri mai sus de biserica, scrie Agerpres.
Biserica este pe lista monumentelor istorice, dar în zona nu exista niciun indicator care sa atraga atentia turistilor asupra existenta ei. În localitatea Napradea, la câtiva kilometri distanta, exista un mic muzeu al satului în care este mentionat acest monument, dar e prea putin. Poate doar eforturile specialistilor de Muzeul Judetean, privind cercetarea în detaliu a acestui edificiu, ar putea schimba ceva.

0 comments:

Trimiteți un comentariu