Lautarii

Muzicolog dr. Mihaela Sanda Popescu




Anul acesta, între 18 si 21 iunie, la Tg-Jiu, pe scena Teatrului de Vara, manifestare de exceptie: Zilele Scolii Populare de Arta.
Scoala Populara de Arta - Tg-Jiu, considerata cea mai mare institutie culturala de acest gen din tara, împlineste 40 de ani de la înfiintare. Sesiunea solemna de comunicari, recitaluri, vernisajul artei populare, recitalul Octetului simfonic al Scolii Populare de Arta (solista Daniela Popescu, clasa prof. Aurel Popescu), concertul de bijuterii muzicale al orchestrei târgujiene de camera Lyra Gorjului - dirijor Ilie Cetean, teatrul de papusi, iar carnavalul tineretii a încheiat sarbatoarea manifestarilor.            Pe 19 iunie a avut loc lansarea oficiala a dublului album CD «Tarafuri si lautari din Gorj», Colectia "Ethnophonie".
CD-ul a fost realizat de fundatia "Al. Tzigara Samurcas", cu participarea echipei realizatoare a albumului condusa de dr. Speranta Radulescu si a cercetatorilor, Florin Iordan si Costin Moisil, de la Muzeul Taranului Român (Bucuresti).
Spectacolul a cuprins suita interpretilor cuprinsi în realizarea CD-ului, zece tarafuri gorjene în recital: Taraful lui Cristi Geagu Cataroiu din Tismana, Taraful «Rapsozii Gorjului» din Bradiceni, Taraful Nicu Bâlteanu din Bâlta (Runcu), Taraful Marcel Ciucurescu din Logresti, Banda fratilor Pitigoi din Târgu Carbunesti, Taraful Margalinei Cidoiu, Taraful lui Ion Argint zis Macu, Taraful fratilor Enoiu, Taraful lui Lampie Muscurici, toate din Pârâul de Pripor, Taraful Gorjului al Scolii Populare de Arta.
Amfitrion, Viorel Gârbaciu, directorul Scolii Populare de Arta.
În public am remarcat prezenta irlandezului Peter Hurley, „irlandez prin nascare si maramuresean de drag" , initiatorul festivalului intercultural, „Drumul lung spre Cimitirul Vesel", de la Sapânta si care, în 1993, la 26 de ani, vizitând Romania a afirmat: Aici trebuie sa traiesc de acum înainte!   În 2010, Peter Hurley declara: Credeti-ma, tara asta are ceva special!            
Daca m-am oprit în mod special la evenimentul acestei seri, este pentru faptul ca lautarii sunt o prezenta deosebita. Vorbind  despre ei, ne gândim la spiritul nomad, atât de nomad încât trece din viata în cântec.
…Si cu ei, în octombrie 2009, doina noastra româneasca este înscrisa pe lista patrimoniului imaterial UNESCO.
În rândul tiganilor, tiganii lautari sunt tagma privilegiata, cu mare putere de patrundere în cele mai diverse categorii sociale. Ei sunt "colportorii", "translatorii" unor stari si evenimente care-i fac stapânii nedeclarati ai unei spatio-temporalitati în care sufletul este singurul care mai conteaza. Pentru ei, masura valorii este eficienta; poate acesta este motivul pentru care, câteodata, îsi reneaga originea, iar repertoriile si le pot diversifica în functie de solicitari. Aici e granita între kitsch si autentic si îi defineste ca pe o trans-categorie. Studierea lor e dincolo de muzica si dincolo de aspectul social. Într-un studiu etnologic întreprins de dr. Speranta Radulescu (S.R.), intizulat La taifas cu lautarii tigani , din localitatile Morunglav si Bals (Oltenia), retinem modul pitoresc în care, ei singuri, încearca sa faca diferenta între muzica lautareasca si cea tiganeasca si  cum îsi dezic originea de frica renegarii:
S.R. V-am întrebat daca sunteti tigani...
Costel Enache (însufletit): Nu, nu suntem, nu suntem! Pe cuvânt daca...
Misu Langa: Da' nu sa cânta pa limba tiganeasca... To' româneste, da' melodia, stilu' lor difera. Mai ondulata, mai... cu "mama Doamne"...
Aurel Cioaca (misterios):  Da' stiti care-i secretu'?... Tiganii sunt mai umblati si-au mai auzit. Astia care sîn' trecuti printre români umbla mult si culeg si bune, si rele. Cunoaste lumea.
M.L. Lautareasca sa brodeste da tigani... Ie cam înfratite...
Realizarea dublului album CD, Tarafuri si lautari din Gorj, sub conducerea competenta doamnei Speranta Radulescu, confirma grija pentru autentic a directorului Viorel Gârbaciu care pastreaza cu sfintenie vatra folclorica gorjeneasca.
Spectacolul s-a încheiat cu taraful reprezentativ, Taraful Gorjului care, în perioada 6-9 octombrie 2011,  cei 7 membrii ai formatiei au reprezentat România la  cea de-a IX-a editie a Forumului România, întâlnire internationala sub numele „Muzica româneasca  si Muzica în România." Concertul a avut loc la Universitatea de Arte si Muzica  din Viena, într-un recital de 75 de minute; dupa declaratia directorului Viorel Gârbaciu, Taraful Gorjului va deveni formatia de protocol a României.
Prezente, de mai multe ori, discutabile, lautarii reprezinta o permanenta, o creatie – redare inedita a unei stari.  Ei sunt prezentul continuu în care se aduna, dupa cum afirma Sfântul Augustin,  „… trei timpuri – prezentul din cele trecute, prezentul din cele prezente si prezentul din cele viitoare [...] Prezentul din cele trecute se afla în memorie, prezentul din cele prezente, în privirea atenta (intuitus et visus animae-intuitia si viziunea spirituala) si prezentul din cele viitoare, în asteptare" .
 Prezenta lautarilor în peisajul artistic gorjenesc, însemna ca marile adevaruri nu au nevoie de inscriptionarea aducerii-aminte.

0 comments:

Trimiteți un comentariu