La multi ani, Bucuresti!

Zilele Bucurestiului 2012: Bataie cu flori in Herastrau si teatru in strada



Bucurestenii au asistat, la 15 septembrie a.c., la traditionala bataie cu flori, organizata de reprezentantii municipalitatii in Parcul Herastrau, cu ocazia "Zilelor Bucurestiului".
Tot in aceasta zi, printre alte manifestari, bucurestenii au putut admira o parada a costumelor de epoca in Herastrau sau au putut asista la spectacolul ambulant Les Geants du Sud (Franta), din Piata Universitatii si spre seara s-au delectat cu muzica folk, la Gala Folk You, din Strada Franceza, informeaza reprezentantii Primariei Bucuresti.
"Pe 16 septembtie, au avut loc spectacolele celor 20 de trupe din sapte tari, in cadrul Festivalului International de Teatru de Strada B-FIT in the Street!, in Piata Constitutiei, Piata Universitatii, Centrul Istoric sau parcul Cismigiu, iar in Herastrau, pe langa spectacole ale minoritatilor nationale, au cantat Mandinga, Corina si Stefan Banica Jr.", mai spun sursele citate.
Bucurestiul aniverseaza, in perioada 13-16 septembrie, 553 de ani de la atestarea documentara, ocazie cu care s-a transformat intr-o adevarata scena de spectacole in care actorii, cantaretii, saltimbancii, fanfarele si mestesugarii au ocupat pietele si bulevardele Capitalei.
Piata Constitutiei a continuat, pe tot parcursul lunii septembrie, sa gazduiasca o serie de evenimente de exceptie, pentru toti bucurestenii, si nu numai. Astfel, in data de 22 septembrie, a urcat pe scena Leonard Cohen si, o zi mai tarziu, pe 23 septembrie, tot in Piata Constitutiei, pentru prima data in Romania, a venit si cvartetul il Divo.
Tot in luna septembrie a avut loc si Parada Elevilor Bucuresteni, pe 29 septembrie. La eveniment au participat peste 20.000 de elevi care au defilat din fata Salii Palatului pe Calea Victoriei, Bulevardul Natiunile Unite si Bulevardul Libertatii. In Piata Constitutiei, destinatia finala a paradei, unde a avut loc un concert sustinut de Alex Velea, Smiley si DJ Sava feat Adela Popescu.
*****
Ca in fiecare an, in preajma zilei de 20 septembrie, ziua aniversara a Bucurestilor, au fost organizate diferite manifestari culturale, printre care si spectacole stadale prezentate de trupe romanesti si straine, din 13 septembrie pana duminica 16 septembrie la ora 24. Pentru mai multe info aveti site-ul ARCUB (http://arcub.ro/news.php) unde puteti gasi cateva cuvinte si despre trupele care performeaza.
ArCuB a fost înfiintat în anul 1996, fiind un serviciu public de cultura aflat sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
ArCuB este singura institutie de acest fel din România care are rolul de punte între autoritatea locala si societatea civila, proiectele culturale pe care le realizeaza având o importanta componenta socio-educativa.
Din activitatea ARCUB:
- organizeaza programele culturale proprii ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, atât cele care sunt initiative ale acestuia, cât si cele care decurg din derularea unor relatii de colaborare locale, regionale, nationale sau internationale
- initiaza, mentine si dezvolta legaturi cu institutii publice, asociatii culturale si alte structuri neguvernamentale, în scopul diversificarii ofertei culturale locale, al promovarii identitatii culturale a orasului Bucuresti
- organizeaza, în regie proprie sau în colaborare cu alte institutii publice si organisme neguvernamentale, expozitii, spectacole, concerte si alte manifestari cu caracter cultural
- sustine initiative de cercetare si experimentare a noi modalitati de expresie artistica
- încurajeaza explorarea si utilizarea unor spatii neconventionale de exprimare cultural-artistica
- promoveaza si sprijina activitati de studiu si cercetare cu privire la istoria si civilizatia orasului Bucuresti
- produce, editeaza si difuzeaza carti si reviste, material audio-vizual, precum si alte asemenea produse culturale
- organizeaza si administreaza ateliere de creatie cultural-artistica
Implicarea ArCuB în realizarea proiectelor culturale este, în primul rând de ordin financiar, prin subventia acordata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, oferind de asemenea si suport logistic.
ArCuB promoveaza cultura orasului Bucuresti, propunând programe si strategii, proiecte din cele mai variate zone ale culturii: teatru, muzica, arte vizuale, dans, ateliere de creatie, productie editoriala etc.
Fiind o institutie publica, ArCuB are ca misiune educarea publicului prin arta si cultura, precum si sustinerea efectiva a artistilor tineri neinclusi în structuri institutionale traditionale.
Centrul produce evenimente proprii si participa si în calitate de co-organizator la cele mai importante spectacole sau festivaluri nationale si internationale.



Drumul de la Micul Paris la Bucurestiul de astazi



Business Magazin

Acum circa un secol, pe la 1900, Micul Paris avea propriul Montmartre si încerca sa îsi construiasca si Champs Elysées-ul autohton, dupa chipul si asemanarea originalului aflat în marele Paris. Tot atunci Calea Victoriei era artera emblematica a Bucurestiului, locul unde damele "bine" mergeau sa îsi cumpere haine de blana si sa îsi croiasca rochii dupa ultima moda. Era locul unde trebuia sa fii vazut. Piata Unirii era populata de hale, pravalii si tarabe, un adevarat pol de comert al vremii. Nu se lasau mai prejos nici strazile din actualul centru istoric care erau ocupate de mestesugarii care mergeau mâna în mâna cu proprietarii de hanuri si cârciumi. A ramas marturie pâna astazi Caru' cu bere, care, daca ar putea vorbi, ar spune multe. Actualul bulevard Elisabeta, Calea Mosilor sau Calea Grivitei completau si ele peisajul comercial al Bucurestiului de alta data. Astazi putine sunt cladirile, restaurantele sau magazinele care mai stau sa povesteasca vremurile de mult apuse. În afara de Calea Victoriei - un pol al modei de lux - si centrul istoric - kilometrul zero al distractiei -, fostele artere comerciale asteapta cuminti chiriasii. Pe Calea Mosilor au mai ramas doar farmaciile. Pâna si bancile au fugit, lasând în urma zeci de spatii goale. Regina Elisabeta nu sta nici ea mai bine. A fugit tot comertul la mall?
Bucurestiul are zece malluri, iar daca adaugi si centrele comerciale, numarul spatiilor creste undeva pe la 15. Raportând numarul de metri patrati la numarul de locuitori, Capitala ramâne chiar si asa în urma oraselor mari din regiune precum Budapesta, Praga sau Varsovia. Mai este loc de dezvoltare? Planuri sunt, însa ritmul de constructie este încetinit daca facem comparatia cu situatia de acum patru-cinci ani. Totusi dezvoltatorii nu se lasa pagubasi în încercarea lor de a prinde din urma celelalte capitale din Europa Centrala si de Est. Ce îi încurajeaza?
Calea Mosilor, una dintre cele mai importante artere comerciale ale secolelor al XIX-lea si al XX-lea, nu mai pastreaza nimic care sa aminteasca de "gloria de altadata". Trecatorii de astazi nu vin aici la plimbare sau la cumparaturi de rochii, palarii sau pantofi, ci sunt doar în trecere, merg grabiti, uneori fara sa întoarca macar capul, pe lânga vitrinele de cele mai multe ori goale. Ce s-a ales de magazinele de alta data?
În apropiere de Calea Mosilor a luat fiinta primul magazin universal al Capitalei - "Vulturul de Mare cu pestele în ghiare". Pânzeturi felurite, tesaturi si materiale menite sa ia ochii trecatorilor decorau vitrinele magazinului construit parca dupa chipul si asemanarea magazinului "La Paradisul Femeilor" imaginat de Émile Zola în cartea cu acelasi nume. Magazinele de delicatese, restaurantele si pravaliile defineau profilul Caii Mosilor. Doctorul Alexandru Popescu scrie ca aici a fost construit la 1859 si hanul Solacolu, local frecventat de personalitati precum Alecsandri, Eminescu, Constantin Tanase, Maria Tanase, Liviu Rebreanu sau fratii Teodoreanu. Astazi Calea Mosilor nu mai este vizitata decât de trecatori grabiti aflati în cautare de farmacii sau case de schimb. Pâna acum circa un an aceasta artera era si una dintre preferatele bancilor, care au început însa sa închida una câte una filialele de aici.
"Calea Mosilor a avut întotdeauna doua mari probleme esentiale, care au afectat permanent comertul în zona. În primul rând este vorba de lipsa locurilor de parcare si în al doilea rând de lipsa unui mijloc rapid de transport, respectiv metrou", spune Stefania Harabagiu, unul dintre fondatorii Brand Support, agentie de strategie si creatie în trade marketing. Ea explica faptul ca, desi nici mallurile nu sunt întotdeauna deservite de metrou, acestora nu le lipseste însa parcarea, un element cheie în ziua de astazi.
"Lipsa ambelor elemente este dramatica, în sensul în care au ramas pe Mosilor numai comerciantii nostalgici."
Stefania Harabagiu îsi aminteste ca au fost într-adevar ani în care existau marci pe Calea Mosilor pe care nu le mai gaseai altundeva, cum a fost cazul Hush Puppies, unul dintre cei mai mari retaileri de încaltaminte la nivel mondial. Timpul si-a pus însa amprenta pe artera dominata astazi de blocurile de zece etaje colorate în roz, portocaliu si verde praz, ca urmare a programului de reabilitare termica, si de spatiile comerciale ale caror geamuri sunt tapetate cu semnele "de închiriat". "Cine poate concura cu mallurile din ziua de azi, un paradis al comertului cu bugete serioase?", explica situatia fondatoarea Brand Support.



Bucurestiul care moare



Ceausescu ii pusese gand rau si incepuse sa-l puna doboare strada cu strada. In decembrie 1989 am rasuflat usurati crezand ca pericolul trecuse, ca atat cat a mai ramas din vechiul Bucuresti era salvat.
Fals! O forta la fel de malefica si puternica a continuat dupa foarte putin timp aceeasi operatiune criminala impotriva a tot ce reprezinta traditie si valoare in acest oras parca blestemat.
Mafia imobiliara cu ramificatii pana la cele mai inalte nivele politice, cu complicitati in toate primariile, distruge temeinic cladire dupa cladire pentru a elibera terenuri extrem de valoroase. Cazul Morii lui Assan este doar cel mai recent. Cladirea, construita in 1853, declarata monument istoric, a ajuns o ruina desi are o foarte mare valoare istorica si arhitectonica. Anual, studenti de la Institutul de Arhitectura studiaza detaliile ei remarcabile. Sau ce a mai ramas din ele.
Dar Moara lui Assan are marele ghinion de a ocupa un termen in valoare de cateva zeci de milioane de euro. Proprietarii nu pot sa puna la pamant cladirea deja foarte subreda, dar nici nu fac nimic pentru a o consolida.
Purtatorul de cuvant al Primariei Sectorului 2, Anatol Albu, spune ca ea este practic abandonata. Incendii anterioare, ultimul in 2008, au lasat-o fara acoperis, iar peretii sunt atat de instabili incat pompierilor le este teama sa intre in ea pentru interventii. Oamenii din zona povestesc ca ii vad des pe reprezentantii proprietarilor stand cordial de vorba cu oamenii strazii si este de presupus ca le dau insarcinari speciale menite sa usureze eliberarea terenului.
Ca lacomia e mare nu e de mirare. De mirare este ca nicio autoritate nu intervine. Cum se poate impaca primaria de sector, dar si cea generala cu abandonarea unui monument istoric? Este o abandonare a istoriei insasi.
Si nu numai in cazul Morii lui Assan. Sunt cam 30 de alte cazuri similare in Capitala. Unul celebru chiar pe bulevardul Kiseleff, altul langa sediul guvernului, pe bulevardul Aviatorilor, si asa mai departe. Primaria nu poate da autorizatii pentru demolare, dar se face ca nu vede cum proprietarii lasa timpul si oamenii strazii sa lucreze pentru interesele lor. Si pana la urma, misterioase incendii dau lovitura de gratie unor adevarate comori arhitectonice si istorice.
Pentru asemenea situatii ar trebui sa avem reglementari legale de maxima severitate mergand pana la expropierea chiar fara despagubire a proprietarilor care nu ingrijesc cladirile de mare valoare. Prezervarea a ceea ce a mai ramas din Bucurestiul traditional nu este doar o chestiune estetica, ci una de identitate a acestui oras si a locuitorilor sai.
Ei au niste stramosi, au o mostenire de aparat si o memorie de pastrat, ca datorie si ca garantie a sentimentului, atat de important, de aparteneta. Faptul ca el lipseste este unul dintre motivele pentru care Bucurestiul este murdar, baltat, neingrijit si nerespectat, ca un oras al nimanui.
Si nu este vorba numai despre cladirile de patrimoniu precum Moara lui Assan. Ar trebui protejate si celelalte case vechi, boieresti, cele mai multe in sectorul 1, case care dau specificul si farmecul zonei. Zeci dintre ele au cazut in ultimii ani sub cupele buldozerelor pentru a face loc unor blocuri nu neaparat urate, dar banale, fara personalitate si fara nicio legatura cu traditia zonei. Nu am dovezi orivind complitatea primarilor cu mafia imobiliara, dar cooperarea lor fara obiectii este un indiciu serios.
Dar reglementarile radicale lipsesc si nici nu vor aparea, iar daca printr-o minune ar aparea, nu ar fi cu siguranta aplicate pentru ca tentaculele mafiei imobiliare ajung la toate nivelurile deciziei politice. Persoane cheie din toate partidele politice, sponsori esentiali ai tutoror partidelor politice au interese uriase in sectorul imobiliar, interese care nu pot fi lezate.
Pe cand era ministru al Culturii, Teodor Paleologu promitea schimbarea legii si exproprieri fara mila. N-a reusit. In schimb, am trecut la mustata de o modificare criminala a legii, initiata de SGG pe cand era condus de protejata Elenei Udrea, moficare ce ar fi simplificat cu mult conditiile legale pentru demolare. Ministrul de atunci al culturii, Kelemen Hunor, a tacut malc, si numai rectia furibunda a Uniunii Arhitectilor a impiedicat crima.
Chiar daca, din nefericire, nu vad sanse mari de rezolvare a acestor probleme, poate ca si ele ar trebui sa fie un criteriu pentru votul de maine. Macar pentru a arata ca daca lor nu le pasa de Bucuresti, noi nu l-am abandonat.

0 comments:

Trimiteți un comentariu