Evenimente culturale

Luminita Gliga - "PAINTINGS" la New York Art Center




Aceasta este cea de-a patra expozitie in New York, artista fiind invitata cu expozitie personala la New Art Center din Fashion District, New York. Curatorul expozitiei si directorul galeriei este Serge Gregorian. Cele zece lucrari prezente aici sunt compozitii care redau starile artistei, experiente, si isi propun sa aiba un dialog cu privitorii, sa ii trimita intr-o lume recreata prin forme si culori.
Vernisajul a avut loc joi, 7 iunie si s-a bucurat de un real succes, americanii apreciind lucrarile Luminitei.
Expozitia, avand ca sponsor CATENA, si a fost deschisa pâna în 23 iunie a.c.


Carte religioasa de MARE VALOARE pentru România, la Alba Iulia

Realitatea.net



Un exemplar al Noului Testament de la Balgrad din anul 1648, prima traducere integrala în limba româna a Noului Testament, este expus, începând de marti, la Muzeul Unirii din Alba Iulia, cartea având valoare de patrimoniu si datorita modului spectaculos în care a fost legata în piele.
Purtatorul de cuvânt al Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, Liviu Zgârciu, a declarat, marti, corespondentului MEDIAFAX, ca muzeul expune, timp de o luna, "una dintre cele mai importante tiparituri românesti: Noul Testament de la Balgrad".
Zgârciu a spus ca aceasta carte reprezinta prima traducere integrala în limba româna a Noului Testament si a vazut lumina tiparului în anul 1648 la Balgrad, nume sub care era cunoscuta în acea perioada Alba Iulia.
"Exponatul se remarca prin modul spectaculos în care a fost legat în piele si face parte din cele trei exemplare aflate în colectia de carte veche a muzeului albaiulian", a afirmat Zgârciu.
Potrivit sursei citate, Noul Testament de la Balgrad va putea fi vazut în expozitia deschisa de muzeu pâna la sfârsitul acestei luni, iar evenimentul este organizat cu sprijinul Consiliului Judetean Alba si al Primariei Alba Iulia.


Scoala de vara „Tineri pianisti"
Gheorgheni, 23 - 27 iulie 2012

Cântul instrumental presupune studiu continuu, însa prin structura învatamântului muzical, elevii „beneficiaza" de o lunga vacanta de vara în care exersarea nu este controlata, duce la încetinirea ritmului si scaderea performantei sau, în unele cazuri, chiar la întreruperea totala a studiului. De aceea, este necesara realizarea unor activitati non-formale de învatare, activitati agreate deopotriva de elevi si parinti – fapt dovedit prin organizarea în anii trecuti a unor tabere de pian.
Proiectul  a fost initiat de catre prof. Amalia Blanaru, la Scoala generala Vaskertes din Gheorgheni cu sustinerea directiunii scolii si a fundatiei acesteia:
-    manager de proiect: prof. Amalia Blanaru;
-    din partea conducerii: dir. adj. Prof. Ambrus Judit;
-    reprezentantul fundatiei Vaskertes: prof. Erdös Hajnal;

Scoala de vara a urmarit cresterea interesului pentru studiul si aprofundarea artei interpretative sub îndrumarea unei profesoare de exceptie, cu o îndelungata experienta profesionala, dr. Mihaela Sanda Popescu, de la Liceul de Muzica si Arte Plastice Constantin Brailoiu din Tg. Jiu. Prezenta sa a oferit celor 11 elevi participanti posibilitatea de a-si dezvolta muzicalitatea, de a-si forma si dezvolta capacitatile interpretative instrumentale, de a-si îmbogati capacitatea de cunoastere si utilizare a elementelor de limbaj muzical, a încurajat participarea activa la procesul de educatie si la practica vietii muzicale, li s-au acordat sanse egale de competitie stimulativa specifica domeniului performantei artistice.  S-a mai adaugat si stimularea creativitatii  prin realizarea de lucrari plastice reunite în expozitia cu titlul „ Muzica de privit", dar si mici eseuri despre lucrarile muzicale interpretate, grupate sub titlul „Muzica de citit".  Socializarea  si activitatile recreative au facut si ele parte din programul scolii de vara: primele trei zile au fost dedicate activitatilor de învatare si creativitate, desfasurate individual sau în grup. Joi a fost ziua spectacolului, s-au succedat vernisajul expozitiei, recitalul elevilor cursanti si prezentarea cartii Érik Satie sau posibil îndreptar muzicologic, a doamnei prof. dr. Mihaela Sanda Popescu. Ultima zi a fost consacrata exclusiv activitatilor recreative - excursia la Toplita unde au vizitat Mânastirea Sfântul Ilie si s-au destins la strand.
Prof. Amalia Blanaru

Marturii muzicale
Amalia a fost una din primele mele eleve, pe când statutul meu de dascal era de „suplinitor". Între timp, ea a absolvit Matematicile apoi, Conservatorul, iar eu, la gradul I, alegeam o tema despre Matematica si Muzica – Semiotica muzicala. Între noi a fost un timp de „tacere" care nu a exclus acea „rezonanta" pe care psihologii o numesc empatie, sau, mai bine zis, capacitatea de identificare.
Cea mai mare bucurie a unui dascal este sa-si vada fostii elevi într-o implicare, pe putin egala în modelarea sufletelor. Scoala de Vara, initiata în Harghita de prof. Amalia Blanaru, implica una din cele mai mari provocari didactice enuntate de multi, dar practicata doar de cei putini si buni, îmbinarea utilului cu placutul. Pornind de la ideea ca vacanta mare e prea mare pentru un instrumentist, Amalia initiaza aceasta tabara pianistica al carei model ar trebui generalizat. Poate ca a descoperit un adevar etern si o solutie pentru „simfonia neterminata" a tranzitiei, în sensul ca adevarata daruire didactica înseamna cu adevarat daruire si nu în dramuirea hârtiilor sub care, de cele mai multe ori se ascund forme fara fond. Bucuria copiilor participanti este „proba practica" a eficientei. Nu stiau româneste, dar privirea lor era muzica însasi; le exemplificam interpretarea si ma întelegeau dincolo de cuvinte, de fapt, întelegeau muzica. Învatasem si eu câtiva termeni pe care îi repetam cu placerea întelegerii depline: bátorság (curaj), lassan (încet), a  jobb kéz hangosabb, bal kéz halkabb (mâna dreapta mai tare, mâna stânga mai încet), érted? (ai înteles?). Aveau un zîmbet poznas când ma auzeu pronuntând si-mi raspundeau cu cel mai candid „DA !".  Recunosc ca nu odata m-a sagetat gândul înstrainarilor politice. Privirea lor era curata ca un strop de cer, iar muzica ramânea eterna ca Dunarea din valsul lui Strauss, ca Vltava lui Smetana, sau ca muzica pentru copii a lui Béla Bartók acuzat ca a tradat cauza nationala pentru ca numarul  melodiilor populare culese erau: 3400 melodii românesti, 3000 melodii slovace si 2700 melodii unguresti.
 „Muzica de privit" si „Muzica de citit" create de micii pianisti sunt proba clara a întelegerii multiple: este muzica poliglota. Cei doi laureati „interdisciplinari" au fost:
Csata Sebestyén  - cls. I, pentru „Muzica de citit", iar Sajgó-Vormair Orsolya,  cls. VII, pentru „Muzica de privit". I-am declarat urmasii lui Érik Satie despre care, contemporanul sau, dadaistul si realizatorul de filme, Man Ray spunea, „ Érik Satie, singurul muzician care avea ochi".
Încercarile literare prin care cei 11 talentatati si-au „tradus" interpretarea, au fost un prilej de cunoastere „altfel". Imaginatia lor depasea de multe ori sensul piesei, asa ca premiul a fost decernat celui care a realizat relatia justa între muzica si text. Micutul Sebi a scris un catren (traducerea apartine lui Isán Dalma-Henrietta, cls. aVIIIa, olimpica la Limba Româna):
Fetele danseaza în piano.
În forte danseaza baietii.
Apoi iar danseaza fetele,
Dupa care topaie împreuna.

„Muzica de privit" a lui Orsi a retinut atentia prin „pointilismul" care pare sa spuna ca sunetele mici si multe strabat curcubeul sufletului si se-aduna într-o imagine. (imagine redirectionata – „ciupercutza").


Sajgó-Vormair Orsolya, Kémenes Laura, Isán Dalma-Henrietta, Csata Nóra, Benedek Szabolcs, Szocs Márta, György-Csiki Csenge, Elekes Péter, Hideg Boglárka, Csata Sebestyén,  Benedek Fruzsina.

Un salut din partea tuturor !


Festivalul de Folk si Balada, "Poarta Sarutului "



În perioada 10 - 12 august a.c.,  s-a desfasurat, la Târgu-Jiu, a XI-a editie a Festivalului National de folk si balada "Poarta Sarutului", organizat de forurile de cultura din Tg. Jiu.
În acest an, componenta juriului a fost urmatoarea: reputatul compozitor si interpret, Mircea Baniciu, presedintele juriului, Viorel Gârbaciu - directorul Scolii Populare de Arta, Sorin Minghiat - interpret folk si profesor de arhitectura, George Stanca - poet si publicist, Teodor Popescu - redactor de emisiuni folk Radio Bucuresti, Florin Camen - "folkist pe cont propriu", Aurel Popescu - profesor de muzica, reprezentant al Scolii Populare de Arta Tg-Jiu, Andrei Nova - poet, consilier în Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Adina Andritoiu - director al Centrului de Cultura si Arta "Constantin Brâncusi", Ion Alexandrescu - actor, reprezentant a Teatrului "Elvira Godeanu", Alexandru Baluta - consilier cultural, reprezentatnt al Consiliului Judetean Gorj, Ioana Draghici - secretarul juriului, referent, reprezentant al CJCPCT.
Recitaluri extraordinare au fost sustinute de nume consacrate ale folkului românesc: Ducu Bertzi, Mircea Baniciu, Adrian Ivanitchi, Emeric Imre, Doru Stanculescu, Sorin Minghiat, Dinu Olarasu, Florin Camen, Cristi Buica si altii. Demna de remarcat este prezenta interpretilor bulgari, Stefan Geraksiev si Rosen Pasculov care dovedesc, pe lânga profesionalismul care îi carecterizeaza, o deosebita atentie fata de acest eveniment cultural, fiind prezenti înca de la primele editii.
Adela Mihaela Titescu, marea câstigatoare, în vârsta de 20 de ani, din Ploiesti, este studenta în anul al doilea la Electronica si Telecomunicatii, din cadrul Politehnicii Bucuresti. Petre Ancuta din Târgu-Jiu a câstigat, de asemenea, primul loc la sectiunea single a festivalului. Petre Ancuta  este absolvent al liceului de muzica  din Tg-Jiu si al Facultatii de Teatru si Televiziune Universitatea Babes-Bolyai' din Cluj-Napoca.
Într-o vreme când tineretul nostru continua sa fie încercat de efectele "tranzitiei" aparitia acestui eveniment artistic este un adevarat balsam sufletesc. Poezia ramâne "cuvântul care zideste", ea vine odata cu muzica si nu dispare odata cu vârsta pentru ca are timpul sau care-i aduna pe toti în jurul aceleiasi frumuseti.
Am stat de vorba cu domnul Viorel Gârbaciu, directorul Scolii Populare de Arta si initiatorul festivalului:
A fost o veritabila sarbatoare a Târgu-Jiului dar si a folkului românesc. Dupa unsprezece editii, de-a lungul unui deceniu si jumatate, Festivalul de Folk si Balada, "Poarta Sarutului " si-a consolidat statutul de lider în rândul festivalurilor-concurs de gen, din România, iar publicul târgujian este unul dintre cele mai calde, avizate si entuziaste din tara. Realizata cu mare greutate si cu eforturi financiare din partea Scolii Populare de Arta, editia 2012 poate fi ultima, în masura în care autoritatile locale nu vor întelege ca acest cel mai important eveniment cultural nefolcloric al anului în Gorj, merita si trebuie sa aiba sustinerea lor neconditionata.
Editia 2012 poate fi ultima ?


50 de ani de la primul concert sustinut de Beatles 

Pe 17 august 2012, s-au împlinit 50 de ani de la un eveniment intrat în istoria muzicii: primul concert al formatiei Beatles. Evenimentul nu a avut loc în Marea Britanie, ci în orasul german Hamburg. Concertul de acum cinci decenii va fi recreat, în acelasi loc. Din pacate, însa, nu de catre membrii formatiei Beatles, întrucât doar doi mai sunt în viata.
În 1960, ca si acum, micile cluburi de noapte din Hamburg îsi ofereau, cu generozitate, scena formatiilor aflate la primii pasi în muzica. La 17 august, unul din aceste cluburi, Indra, a intrat în istorie, ca gazda al primului concert Beatles.
La primul concert, Beatles nu aveau componenta devenita mai târziu legendara. Paul McCartne, John Lennon si George Harrison erau însotiti de basistul Stuart Sutcliffe si tobosarul Pete Best. În urmatorii doi ani, Sutcliffe a parasit grupul, iar Best a fost înlocuit de Ringo Starr.
Între timp, Beatles au sustinut aproape 300 de concerte la Hamburg, orasul unde si-au definit stilul si au ajuns, pentru prima data, vedete.
Amintirea celor patru este pastrata, chiar în apropierea clubului Indra, de un monument modern care permite oricarui fan sa intre în... silueta unuia din  Beatles.
Aniversarea a fost celebrata într-un mod inedit: grupul Bambi Kino, format din celebritati ale zilelor noastre, a cântat, pe scena clubului Indra, exact aceleasi melodii din programul concertului inaugural de acum 50 de ani.

0 comments:

Trimiteți un comentariu