Istoria antica a poporului roman

Dr. Lucian Iosif Cuesdean


Gasiti cartea la 0722.317.501 si la http://solif.wordpress.com/oferta-de-carte/



În cartile LIMBA RUMÂNILOR NU SE TRAGE DE LA ROMA si ISTORIA ANTICA a NEAMULUI ROMÂNESC, de Dr.Cuesdean, pe care le obtineti inclusiv la domiciliu, sunând la telefon 0722.317.501, constatati ca, deosebirea majora între noi si restul Europei este faptul ca noi eram agricultorii sedentari de milenii, în timp ce ceilalti erau triburi de nomazi si faptul ca noi avem un sistem de compunere sonora a notiunilor, întemeiat pe principiul abordarii sunetului din natura ca semn lingvistic, initiat de onomatopee, în timp ce ceilalti au doar etimologii straine, un sistem bazat exclusiv principiul arbitrariului semnului lingvistic, formulat de Ferdinand de Saussure, de asemenea ca toti europenii au venit de undeva, spre deosebire de rumâni, care sunt aici de 42.000 de ani si sunt agricultori sedentari de 10.000 de ani, ca ROMÂNA ESTE FAURITA DE MORFEMELE STEM DIN RADACINILE EI GETICE, pe lânga faptul ca, în timp ce Roma era abia un punct pe harta, neamul getitor vorbitori de rumâna era cel mai mare popor, întins de la Gibraltar pâna în Punjabi, rumânii putându-se deosebi de fratii lor gemeni abia în India, unde romanii nu au ajuns niciodata.
Peste 2000 de cuvinte românesti duse de geti în în Punjabi, constituie dovezi incontestabile ca româna nu se trage nici de la Roma si nici de la Moscova.
Descoperirea etimoanelor "latine"  în dictionarul limbii punjabi, din India, unde au ajuns în repetate rânduri getii, dar nu a ajuns niciodata Imperiul roman, clarifica originea autohtona a limbii românesti si-i indica pe geti ca fondatori ai Gintii latine.  

Sa nu ne mai lasam înjositi de prosti, rauvoitori si de jigodii.

Se cuvine a remarca la români deosebitul conservatorism simbolistic, evident în, pastrarea obiceiurilor, pastrarea decimilenara a unor simboluri grafice si pastrarea decimilenara a unor simboluri sonore în cuvinte regasite dupa peste 2500 de ani, vorbite azi în India, precum si în pastrarea numelor antice de râuri si localitati ori locuri si a sunetelor din natura în vorbire, onomatopeele, din care se compun mii de cuvinte specifice românesti, în opozitie cu teza fantezista a abandonarii limbii daco-gete si a romanizarii tuturor dacilor, dupa 165 de ani de ocupatie partiala a Daciei.
Legiunile din Dacia nu erau cu "etnici" romani, ci cu sclavi si mercenari geti (numiti si traci).
Opriti Academia româna sa ne mai faca de râs limba si sa ne învete copiii ca ei sunt straini în România, ca ei sunt veniti aici de la Roma si ca ei sunt rodul unor mame violate de catre toti cotropitorii.
Dexul nu este facut numai de români ci si de straini deghizati sub nume românesti care s-au straduit din rasputeri sa ne pacaleasca, spunând ca am fi de la Roma, de la Moscova, de la Istanbul ori de la Atena, de oriunnde, numai sub nicio forma din Bazinul Dunarii de Jos nu.
Cuvintele, prinsoare sort, nuc acor, a vagabonda bonda, a cersi caribi, dorinta doria, a ceda ciadna, a veghea vagat, palid pila, a vicia vicarna, voce vitci, fara gust foca, a jura carar, juramânt manaut,  ramasag basi baji, batrân buta budda, bosorog buzurg, a vedea vekhna, curat cuar, perceptie pargatai, venin vis, national vatani, barca bera, veteran vuturg buzurg, usa usara, a adora adar, a omeni a venera mana, nerv nervura nar, a cuteza tez, salt saritura sal cial, pisatoare pasab, noi sanun, mult mullon, a învinge hunja, a aduna la vedere vadauna, cât catti, oala pentru flori fulan uala, morbid bimar, suite ute, deasupra upra, superior uparra, a tulbura tolna, uniune milauna, a darâma darauna, a deprima gapra, capos cappa, nevazut anvechia, a uni lagauna, a în-va-ta (voi va) tah, pre-tuire tahrauna, p-atanie h-ata, virulent virodi, s-tângaci cu-tanga, a prinde pand, a cadea teda, gurgui burji, geaman giauna jiaura, doi do, a întelege tah, azi azi, limbaj boli, a vagabonda avagaun, a desparti despardes, a calatori cialan, fior furacna, a înflori fluon, direct dore, asa asea, a cultiva cala a plugari, câti catti, închis chisia, al tau tera, tu tun,  a treia triia, fir farona parâma, ata adta atuca taga, încercare carcava, a acoperi capara, sarit saria, pe tine tainun, atunci atont, ger garmi, zece zac, a înceta ciatna, loc ilaca, teroare taraua, tâta tan, sân tan , mate matta, dantura dandan, a desena dassna, unghie pahuncea, agapa gapp, plânge plur, rupta patna,  mamela mamma, flori ful, a afâna afarna, a placea phulna, masa mez, cearta ciarcia, bocit batcit, a înghiti gutt, o gura garahi, zau zaunh, umflat fulnah, mitos mitas dulce, raza de soare ran, a iradia iran, rasara asara, dimineata mun, nume nam, a cata catauna, , a înconjura ghera, durere duracna, suma sual, vara garma, soare surai, insolatie sarsam, nu puteau ajunge în India decât duse de catre rumânii antici de acum peste 2500 de ani.
"Româna" în copie vorbita azi în Punjabul din India si Pachistan contine peste 200 de cuvinte exclusiv românesti. Pe lânga acestea mai sunt 1800 de lexeme numai românesti, dar transmise de ei si celorlalti "indo"-europeni, dovedind ca rumânii geti sunt cuceritorii europeni ai Indiei si Pakistanului si ai vestului european.
Dacii erau geti.Doar romanii i-au numit daci pe geti."Getii erau cei mai bravi dintre  tracii cei mai numerosi dupa inzi", dupa grecul Herodot.Getii erau cei care sunt nascuti în Bazinul Dunarii de jos, stapânii celei mai vechi culturi din  Europa, Civilizatia Danubiana, a fluviului ce constituie axul continentului nostru.Din faptul ca ei sunt cei mai vechi decurge si constatarea ca româna a dat cuvinte tuturor celorlalte  limbi europene, contrar parerii ne fondate ca ea ar fi primit toate cuvintele de la altii.Vorbele lui Herodot au fost rastalmacite.Tracii erau unii dintre geti si nu getii unii dintre traci.Getii au ajuns atât la Gibraltar ca Iler- geti, Indi-geti, cât si în India ca Mass-geti (massageti), getii maximi, Getii cei Mari (în limba pahalavi a persilor cf. Wikipedia), vobind româneste atât pe parcursul pâna în Spania, cât si pe cel pâna în India.
Rumânii geti, cuceritorii antici ai Indiei, au lasat aici pe lânga 240 cuvinte exclusiv românesti si 1800 lexeme românesti comune cu alti indo-europeni, în realitate toti descendenti ai lor, dupa ultima glaciatiune.
Dovezile palpabile nu pot fi negate. Am prezentat 400 de cuvinte românesti atribuite fraudulos pâna acuma "slavilor" sud dunareni si "indo"-europenilor în general, desi în Punjabi din India si Pakistan, nu exista alte cuvinte indo-europene decât cele din limba româna si nu din alte graiuri contemporane.
Fondul latin ancestral al limbii române are particularitati specifice si cuprinde termeni  ai unei societati latine, mult anterioare Imperiului Roman, înainte de a se inventa cuvântul CENTUM.
Latina românilor este latina cea mai veche, de dinainte de a se întemeia Roma.
 În sfera semantica "a aduna-a desprinde"= "a strânge-a expanda" se situeaza morfemul stem S*R, din a SOR-bi, a SAR-I, cu etimon latin, SAR-male cu etimon turc, dovedind ca cele trei cuvinte nu pot fi decât de origine româna.Daca reusim sa întelegem acest lucru, vom reusi sa întelegem si faptul ca, românescul bi-SER-ic-a este strain de ba-ZIL-ic-a si deriva din SAR-an, sanctuar în masageta, pentru ca ambele cuvinte spun pe româneste ca lumea se strânge la bi-SER-ic-a, -SER-, precum se strânge la SAR-an, de unde difuzeaza (SAR-e) întelepciunea divina sau se aduna, ca la orice SAR-bat-oar-e.Morfemul  ZIL, din ba-ZIL-ic-a, este strain si  nu face parte din sfera semantica româneasca "a strânge, a se aduna—a expanda", din care va reamintesc, a se SAR-ut-a, SÂR-ma, SÂR-ba, SAR-ba-toar-e---a SAR-i, a ra-SAR-i.Romanii s-or fi salutat când se (SAL-utau=) SAR-ut-au, dar rumânii se strâng, se aduna unul cu celalalt, când se SAR-ut-a.                                                                                            

Unii lingvisti fac tot felul de reguli de transformare a sunetelor europene din etimoanele lor scrise, descoperite ca documente istorice.Prima problema este ca limba scrisa este influentata de cel care a scris-o si ca atare depinde de educatia lui si de capacitatea scrisului de a reda vorbirea, plus intentia vadita a educatorului de a crea o limba unitara în cadrul unei scolarizari.Latina scrisa nu a ajuns niciodata în contact cu marea masa a dacilor ca ei sa îngâne ABIA dupa AD VIX.În acest domeniu exista niste falsuri usor de identificat.Soare este pronuntat de români SUARE, iar în prima limba a lumii europene, SANSCRITA, cuvântul este cel românesc, SURIA, APA, SUTA si nu SOL, AQUA, KENTUM, care lipsesc cu desavârsire din ceea ce se numeste indo-europeana primordiala, iraniana sau vedica, una si aceeasi cu cea admisa de toata lumea ca fiind si limba dacilor sau scitilor din teritoriul nostru.Româna are un tipar specific, dat de morfemele stem  si este o limba scrisa de abia câteva secole, mentinând înca vocabularul ei natural intact.În cazul în speta, cuvântul românesc patruns într-un mediu strain a suferit uneori modificari mari si alteori doar mici ajustari observate si de lingvisti.M în N, de exemplu la MIC în NICA, de exemplu, dar ALA-turi pastreaza pentru morfemul ALA, întelesul de grup al notiunii "cuplat-decuplat" al morfemului stem *L*( sunet vocalic fictiv *), din care putem însira cel putin doua cuvinte românesti, a se ALIA,  a sta ALA-turi, si a fi decuplat de noi, ALA,  ALE-sul, ELI-minatul, etc, din care etimonul imperial roman latus (-L*) face parte doar tangential, ALA-tus ne existând.Pe de alta parte exista câteva cuvinte de tipul warma=gimlet=sfredel pe care nu le-am introdus în studiu desi atât varma cât si viermele fac gauri având o înrudire sonora si semantica româneasca, în sfera: "V*R="gaurit, ne gaurit, gaureste", VIER-manos, VER-iga, VER-ig-et-a, VIR-gina, VÂR-ât-u, VÂR-ful, VIER-mel-e, VIER-u, VIR-ilu, VAR-ma, sfredel în masageta.

0 comments:

Trimiteți un comentariu