200 de ani de la rapirea Basarabiei

ZIUA EROILOR NEAMULUI ROMANESC

Versuri gasite in ranita unui soldat mort in toamna anului 1918,
pe muntele Sorica, din Carpatii de Curbura.

"Nu plange, Maica Romanie,
C-am sa mor neimpartasit!
Un glont pornit spre pieptul tau,
Cu pieptul meu eu l-am oprit.
...
Nu plange, Maica Romanie!
E randul nostru sa luptam
Si din pamantul ce ne arde
Nici o farama sa nu dam!

Nu plange, Maica Romanie!
Pentru dreptate noi pierim;
Copiii nostri, peste veacuri,
Onoare ne vor da, o stim!

Nu plange, Maica Romanie !
Aduna tot ce-i bun sub soare;
Ne cheama si pe noi la praznic,
Cand Romania va fi Mare!"

sursa http://anonymusgerula.wordpress.com/2012/05/16/poezie-de-la-anul-1918/

200 de ani de la rapirea Basarabiei



Foto: Jurnal.md, Mircea Zatusevschi.

La Chisinau, mii de oameni au participat la Marsul Unirii. Cântece românesti, oameni îmbracati în costume nationale, sute de drapele ale  României si Republicii Moldova - asa a aratat manifestatia prilejuita împlinirii a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Rusia tarista.
Participantii au venit în Piata Marii Adunari Nationale, dupa care au mers spre Amabasada Rusiei, înarmati cu pancarde: „Unirea face puterea" si scandând „Armata Rusa, afara!".
Tot în PMAN au venit si câteva zeci de reprezentanti ai Partidului Patriotii Moldovei. Însa, spre deosebire de ziua de 25 martie, de data aceasta marsul unionist s-a desfasurat pasnic, politia asigurând ordinea publica. Marsul urmeaza sa continuie si la 16 mai.

Asociatia Culturala Romana,
Dr.Paul Dancescu, presedinte

Comunitatea Moldovenilor din Quebec
Dr.Ala Mindicanu, presedinta

Uniunea Sovietica a avut o politica agresiva, de impunere a fortei în raport cu statele vecine, în special fata de România si Polonia, tari pe care a vrut, la un moment dat, sa le desfiinteze definitiv, a declarat marti, dr. Leonid Ghibianskiy, de la Institutul de Slavistica al Academiei de Stiinte a Rusiei. Afirmatiile sale au fost facute în cadrul conferintei „Basarabia 1812, problema nationala si implicatiile internationale".
Istoricul moscovit a mai admis ca cercetatorii sovietici au aflat abia la sfârsitul anilor 80 despre prevederile secrete ale Tratatului Ribbentropp-Molotov, privind împartirea Poloniei si ocuparea Tarilor baltice si Basarabiei, lucru care a dat peste cap întreaga istoriografie nationala, construita pe ideea eroismului antifascist.
Alberto Basciani, doctor în istorie al Universitatii din Roma, a vorbit despre consecintele perioadei de ocupatie sovietica a Basarabiei, dintre 1940-1941, pe care l-a numit „anul oribil", citând din marturiile diplomatilor italieni de la Chisinau imediat dupa 28 iunie 1940.
Problema Basarabiei în relatia dintre România si URSS, în perioada 1964-1989, a fost dezbatuta de dr. Vasile Buga, de la Institutul National pentru studiul totalitarismului al Academiei Române. Acesta a vorbit despre faptul ca, în ciuda aparentelor, Basarabia nu a lipsit de pe agenda discutiilor liderilor comunisti de la Moscova si Bucuresti, succesorul lui Stalin, Nikita Hrusciov avansând chiar ideea unui plebiscit pentru rezolvarea disputei teritoriale.
Doar demiterea lui Nikita Hrusciov si moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej a împiedicat organizarea referendumului în care locuitorii Basarabiei sa decida carei tari sa îi revina aceasta provincie.
(Sursa- Radio Chisinau: Istoric: Uniunea Sovietica a avut o politica agresiva fata statele vecine)

1 comments:

Aeleden spunea...

Răspuns soldatului căzut

Soldat căzut la datorie,
N-a fost cum ai dorit, murind,
E ruptă scumpa Românie
Şi încă plânge, aşteptând.

Căci azi ne prigoneşte Vestul
Şi planuri fac să ne dezbine,
Să pierdem datina şi rostul
Şi să uităm cu toţi de tine.

Azi trădătorii fac tocmeli
Pe glia ta, pe munţi şi ape
Şi te vândură la străini,
Ca în uitare să te-ngroape

Şi-acum, după atâtea veacuri,
În loc de stimă şi onoare,
Îţi pângăresc sfintele locuri
Şi-ţi calcă faima în picioare.

Îţi uită limba ta cea sfântă,
La fel de veche ca şi Omul
Şi doina ta nu se mai cântă,
Iar codrul-frate-şi plânge ramul.

Eşti azi o ciumă fără leac,
Pe crucea lumii răstignită,
Ca un supliciu dus în veac,
C-ai îndrăznit să fi vestită.

Se miră lorzii-n cancelarii,
De unde-atâta toleranţă
La un popor predat uitării,
Ce nu renunţă la speranţă.

Speranţa păsării măiestre:
UNIREA GLIEI DIN STRĂBUNI,
Când candela credinţei noastre
Va fi lumina astei lumi.

Hai, şterge-ţi lacrima amară,
Tu, Românie, Maică sfântă,
Că te vom face Mare iară
Şi-ţi vom reda faima pierdută.

Vom face iar de strajă ţie,
Să fi măreaţă într-o zi,
Ţi-om şterge lacrima din glie,
Măicuţă bună să ne fi.

P.S.
Nu-ţi face griji erou tăcut,
Căci Dumnezeu ne dă putere,
Să fim din nou ca la-nceput,
Căci ce e românesc nu piere.

Iar cei duşmani ce uneltesc,
Vor fi ca praful spulberaţi,
Vom pune steagul strămoşesc,
Pe-Altarul Lumii din Carpaţi.

Aeleden

Trimiteți un comentariu