Romanii din zonele limitrofe ale tarii

Unirea Basarabiei cu România: Între 24 si 27 martie la Bucuresti au loc 'Zilele Basarabiei'


OraNoua.ro



Pe 27 martie a.c., se împlinesc 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Cu aceasta ocazie, Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti a desfasurat, între 24 si 27 martie, Festivalul 'Zilele Basarabiei la Bucuresti'. Anul acesta a avut loc cea de-a V-a editie a Festivalului, editie aniversara, marcata printr-un program exceptional.
'Zilele Basarabiei la Bucuresti' început în club JukeBox, unde a avut loc un concert incendiar cu interpreti si trupe îndragite de pe ambele maluri ale Prutului. Programul a continuat, pe 25 martie, cu o zi dedicata muzeelor. Tinerii interesati au avut minunata ocazie sa viziteze gratuit cele mai importante muzee din Bucuresti: Muzeul Aviatiei, Muzeul de Arta 'Vasile Grigore', Muzeul National 'Ferdinand I', Muzeul Municipiului Bucuresti, Muzeul National de Arta al României, Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi, Muzeul National de Istorie al României, Muzeul Satului, Muzeul Taranului Român si Muzeul Palatului Cotroceni. Participantii au avut ocazia sa vada cu ochii lor declaratia Unirii Basarabiei cu România, semnata la 1918.
Pe 26 martie, a avut loc lansarea volumului de carte 'Istoria Basarabiei' din Colectia Institutului 'Eudoxiu Hurmuzachi' pentru românii de pretutindeni. Autorul volumului este decanul facultatii de istorie de la Suceava, profesor doctor universitar, dl Stefan Purici. La eveniment au participat o serie de personalitati importante din mediul cultural, istoric, academic, dar din si mass media. Tinerii au avut ocazia sa interactioneze cu reprezentantii domeniului istoric si academic, pentru a constientiza importanta si dimensiunile istorice ale destinului Basarabiei în contextul zilei de 27 martie. Lansarea va avea loc în sala Stoicescu din incinta Facultatii de Drept a Universitatatii din Bucuresti.
Festivalul s-a încheiat pe 27 martie, cu un Omagiu pentru fauritorii Unirii. De ziua Unirii Basarabiei cu România, doritorii, alaturi de organizatorii evenimentului, s-au deplasat, la fel ca în anii precedenti la Cernica, pentru a aduce un omagiu celor care au stat la baza îndeplinirii idealului Unirii. S-au depus coroane si flori la mormintele membrilor Sfatului Tarii din cimitirul de la Cernica, printre care se numara Pantelimon Halippa, Ioan Pelivan si primul Mitropolit al Basarabiei, Gurie Grosu. Pentru acestia, dar si pentru toti ce-i care s-au sacrificat pentru realizarea dezideratului Unirii, tinerii au tinut un moment de reculegere, iar soborul de preoti de la Cernica a savarsit o slujba de pomenire. Comemorarea de la Cernica este deja o traditie desfasurata de Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti în fiecare an, de 27 martie.
OSB Bucuresti este o organizatie non-guvernamentala care are ca scop educarea tinerilor basarabeni aflati la studii în România în spirit national, democratic si proeuropean.

*
Protocolul Romania - Serbia: Ce recunosc sarbii si ce nu



Reprezentantii permanenti ai Romaniei si Serbiei la UE au semnat la 1 martie, la Bruxelles, protocolul privind minoritatile nationale, conditie pusa de tara noastra pentru a vota acordarea statutului de candidat la UE al Serbiei.
Textul de prezentare a protocolului, obtinut de Ziare.com, contine atat prevederile exacte convenite de Comisia mixta Romania-Serbia, cat si fragmentele pe care cele doua parti nu s-au inteles. Astfel, in timp ce Romania a acuzat unele lucruri, precum incercarea de standardizare a limbii "vlahe", Serbia nu a recunoscut acest lucru, spunand ca nu are competente in a face asta.
"Comisia a luat nota de urmatoarele: pentru partea romana sunt inacceptabile incercarile de standardizare ale asa numitei limbi vlahe, distincte de limba romana, in vederea folosirii acesteia in educatie si administratie; partea sarba a subliniat ca Republica Serbia nu are competente in ceea ce priveste standardizarea limbilor", se arata in document.
In plus, el abordeaza si problematica reprezentarii directe a minoritatii romane in Parlamentul de la Belgrad.
"Comisia mixta, constatand ca minoritatea romana nu este reprezentata ca atare in Parlamentul Republicii Serbia, a recomandat Serbiei sa remedieze aceasta situatie."
"Comisia propune ca partea sarba sa ia in considerare posibilitatea modificarii legislatiei nationale pentru a permite reprezentarea directa a minoritatii romane in Parlamentul Republicii Serbia."
Inima protocolului - dreptul la auto-identificare
Cea mai importanta parte din protocol, asa cum anunta si presedintele Traian Basescu, e cea referitoare la neinterferenta vreunei parti in auto-identificarea etnicilor romani din Serbia ca "vlahi" sau romani.
Astfel, prevederea explicita in text, obtinuta de Romania in negociere, a obligatiei internationale a Serbiei de respectare a dreptului de auto-identificare libera a persoanelor apartinand minoritatii romane, inclusiv prin trimiterea la articolul relevant al Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, are menirea de a bloca eventuale demersuri ale autoritatilor statului unde se afla minoritatea de a impiedica persoanele in cauza sa se declare ca romani.
Este o prevedere importanta in contextul tendintelor de diferentiere artificiala, in cadrul minoritatii romane din Serbia, intre romani si "vlahi".
Controverse si pe limba romana in administratie
Textul protocolului mai cuprinde si alte "schimburi" in care partea romana a acuzat anumite lucruri, iar Serbia le-a negat "diplomatic".
"Partea romana a aratat ca in nicio localitate din Timoc limba romana nu este folosita in administratia locala si nici in inscriptionarea localitatilor. Partea sarba a precizat ca in nicio localitate din Timoc limba romana nu a fost introdusa in folosinta oficiala ca urmare a neindeplinirii conditiilor legale", gasim in acelasi text.
"Comisia recomanda partii sarbe sa ia masuri care sa asigure accesul persoanelor apartinand minoritatii nationale romane din Serbia de Est la educatie, mijloacele de informare, administratie publica, precum si la serviciul religios, in limba materna, in conformitate cu prevederile legii", e alta recomandare.
Comisia mixta mai recunoaste faptul ca Serbia nu a retransmis programele in romana din alta regiune cu populatie romaneasca, Voivodina, in Timocul de Est.
"Comisia a constatat absenta retransmiterii programelor in limba romana ale Radio-Televiziunii Voivodina pentru vorbitorii de limba romana din Serbia de Est".
"Comisia recomanda partilor sa extinda aria de receptia si transmise audio-vizuala in limbile celor doua minoritati nationale, in toate zonele in care locuiesc persoanele apartinand minoritatii romane si, respectiv sarbe."
"Comisia recomanda partii sarbe sa asigure programe radio-tv in limba romana pentru vorbitorii de limba romana din Serbia de Est, in conformitate cu posibilitatile tehnico-financiare."
In protocol se prevede ca Serbia, in procesul de aderare la UE, se angajeaza sa respecte si sa aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv in ce priveste protectia minoritatilor nationale, in conformitate cu instrumentele internationale regionale si bilaterale relevante pe care le-a ratificat.
Oficialii romani mai precizeaza in comunicatul citat ca cele doua parti au fost de acord sa includa recomandari destinate ameliorarii situatiei minoritatii romane de pe tot teritoriul Serbiei, inclusiv recomandari directionate, in mod clar, pentru imbunatatirea situatiei persoanelor apartinand minoritatii romane din Timoc (Serbia de Est), cum ar fi necesitatea asigurarii posibilitatii de utilizare a limbii romane in mod curent in Timoc sau indreptarea deficientelor inregistrate in ceea ce priveste accesul la mijloacele de informare mass-media in limba romana in Timoc (Serbia de Est), angajarea in administratie, problematica proprietatilor comunitatii romane.
Cu toate ca intalnirea plenara a Comisiei Mixte a avut loc in luna mai 2011, Protocolul nu a putut fi convenit pana in seara zilei de 29 februarie 2012, chiar daca reprezentanti ai celor doua delegatii s-au intalnit de mai multe ori in a doua parte a anului 2011, inclusiv in lunile octombrie si noiembrie.
Comisia Mixta a fost infiintata prin Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea in domeniul protectiei minoritatilor nationale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002 si intrat in vigoare la 12 iulie 2004.
Comisia Mixta face recomandari pentru fiecare dintre cele doua guverne, respectiv recomandari comune, privind masurile necesare in vederea exercitarii drepturilor membrilor minoritatilor nationale si a protectiei identitatii acestora (art. 11 din Acord).
Comisia Mixta ar trebui sa se reuneasca cel putin o data pe an. Conform textului Acordului, prima reuniune a Comisiei Mixte ar fi trebuit sa aiba loc in ianuarie 2005, dar aceasta prima sesiune a putut fi convenita cu partea sarba si organizata numai in noiembrie 2009, in urma demersurilor repetate si insistente ale partii romane.
In consecinta, Comisia Mixta s-a reunit in plen pana in prezent doar de doua ori: in noiembrie 2009 si in mai 2011.

0 comments:

Trimiteți un comentariu