Din Romania

Catalin Doscas

Pentru prima data în istoria paradei de Ziua Nationala organizata în Capitala, un contingent al Politiei Locale a Municipiului Bucuresti a defilat pe sub Arcul de Triumf. 24 de calareti din Detasamentul Calare, care patruleaza zilnic în zonele importante ale Capitalei, au format ariegarda paradei militare.
Detasamentul Calare din cadrul Politiei Locale a Municipiului Bucuresti a fost înfiintat în anul 2009. Unitatea este una de elita a PLMB care actioneaza în domeniul sigurantei si ordinii publice la nivelul Capitalei. Pregatiti special pentru acest tip de arma, agentii locali folosesc cai din rasele sport românesc, lipitan, pursânge englez sau frizian olandez – antrenati pentru misiuni de ordine publica.


Din 2009 si pâna în prezent politistii calare au efectat peste 1.000 de misiuni pe linia prevenirii faptelor antisociale si combaterii comertului ilicit. Din acest an, Detasamentul Calare participa la misiuni de patrulare în toate zonele importante ale Capitalei. „Agentii Detasamentului Calare au împiedicat câteva zeci de tâlharii, au aplanat o serie întreaga de scandaluri si au prins în flagrant hoti si consumatori de droguri. Una dintre patrulele detasamentului s-a remarcat în urma cu doua luni atunci când a salvat de la moarte un tânar care se aruncase în lacul Tineretului", a declarat pentru B365.ro purtatorul de cuvânt al PLMB, Razvan Popa.


Principele Radu Duda: "Pentru Regele Mihai I, Ziua Nationala a României ramâne 10 Mai"

Principele Radu Duda a declarat în cadrul emisiunii 3x3 moderata de Stelian Tanase, la Realitatea TV, ca Regele Mihai I nu a sarbatorit niciodata 1 Decembrie, caci, asa cum a declarat chiar regele însusi, "cea mai importanta zi din viata unui om este ziua lui de nastere, iar pentru o tara cea mai importanta zi este ziua în care si-a obtinut independenta".
"Regele sarbatoreste 10 mai si Sfântul Mihai. Regele respecta decizia celor care au acceptat noile aranjamente, e o zi în care bunicii lui au facut istorie", a mai spus Principele Radu Duda.


Patrulele calare ale PLMB, în premiera la Parada de 1 Decembrie

Istoricii sunt de parere ca actul de unire se afirma ca fiind un act izvorât din vointa populara a românilor. Actul în sine comemorat, ceea ce s-a întâmplat la 1 decembrie 1918, este un act de vointa populara. Un act civil, precedat de o organizare nemaiîntâlnita, un eveniment care nu implica o prezenta a puterii, ci o manifestare autentica si democratica a vointei majoritatii reprezentative.
Decizia ca presedintele sa participe la astfel de sarbatori, spun istoricii, ar putea fi explicata ipotetic prin faptul ca presedintele tarii încorporeaza cele trei functii ale regelui medieval Rex imago Dei, în viziunea lui Jacques Le Goff, adica: a face dreptate, este nobil si razboinic, presedintele este comandantul suprem al armatei si are functia de a aduce prosperitate.
La sfârsitul lunii noiembrie, Senatul a constat, adoptarea tacita a unei propuneri legislative care prevede declararea zilei de 10 mai - Ziua Independentei, ca zi de sarbatoare nationala. În propunerea de act normativ se arata ca "importanta zilei de 10 mai pentru istoria României este covârsitoare, ea fiind alaturi de zilele de 1 decembrie 1918, 24 ianuarie 1859 si 22 decembrie 1989, unul dintre reperele statului român modern".


Expozitia "This is my Voice!"
40 de voci tacute vorbesc prin fotografie


Asociatia Euroarte va invita la expozitia foto "This is my voice!", ce prezinta o selectie de fotografii realizate de 40 de tineri surdo-muti din Romania si Polonia in cadrul  modulelor de Photovoice derulate in perioada mai-septembrie 2011. Proiectul este Finantat de Comisia Europeana prin programul Tineret in Actiune, Actiunea 1.3, Proiecte pentru democratie participativa.
Expozitia foto "This is my voice!", a fost vernisata la 6 octombrie 2011, la Casa de Cultura a Studentilor din Calea Plevnei, Bucuresti, in prezenta autorilor si invitatilor acestora – reprezentanti ai presei, ai autoritatilor si factorilor de decizie din domenii de interes social. 
Expozitia a ramas deschisa publicului vizitator, in perioada 6 octombrie - 5 noiembrie 2011.
In cadrul vernisajului s-au proiectat filmuletele scurt metraj "This is my voice!" create de tinerii participanti in timpul unui workshop comun la Bucuresti, dar si imagini de la Making of.
In lunile urmatoare (noiembrie 2011 – mai 2012) expozitia "This is my voice!" va fi itinerata la Craiova, Cluj si Varsovia.

Mai multe informatii despre acest proiect puteti gasi la: www.thisismyvoice-photovoice.blogspot.com


Regii Valsului Vienez, turneu de Craciun în România

Vals, polca, triumfalul mars Radetzky si, nu în ultimul rând, cele mai frumoase colinde ale lumii. Orchestra vieneza Johan Strauss Ensemble revine în România pentru turneul extraordinar de Craciun „Strauss Forever". Cei doi prim solisti ai orchestrei palatului Schonbrunn, violonistul si dirijorul Russel McGregor si soprana Romana Beutel, vor urca pe scena la fiecare dintre cele sapte spectacole programate în cadrul acestui turneu.

Seria concertelor a debutat pe 11 decembrie, la Timisoara, cu un spectacol plin de verva, inventivitate si veselie, care aminteste de eleganta traditie vieneza a sarbatorilor de iarna. Dupa Timisoara au urmat concerte la Cluj (12), Târgu-Mures (14), Medias (15), Brasov (16) si Sibiu (17).
Turneul a luat sfârsit pe 19 decembrie, în sala mare a Teatrului National din Bucuresti, cu un spectacol grandios la care este invitat si baritonul austriac Michael Havlicek, faimos în Europa pentru rolurile interpretate în operetele de Johann Strauss.


Calea Victoriei, botezata acum 133 de ani

Matei Vaihan



La 8 octombrie 1878, Armata româna sarbatorea victoria în Razboiul de independenta printr-un mars triumfal la intrarea în Bucuresti, pe drumul Podul Mogosoaiei. De atunci, artera a primit numele de Calea Victoriei.

Podul Mogosoaiei, un drum pavat cu trunchiuri de copaci, a fost inaugurat în 1662 de Constantin Brâncoveanu, domnitorul Tarii Românesti. Acesta construise drumul pentru a lega Mogosoaia, mosia sa, de palatul domnesc, situat în apropierea Curtii Vechi. De-a lungul anilor, Podul Mogosoaiei a devenit cea mai importanta stradaa Bucurestiului, aici construindu-se case boiere?ti, biserici, magazine de lux ?i institu?ii de stat.

Între 1822 si 1828, în timpul domniei lui Grigore Ghica, drumul a fost pavat cu piatra, perioada în care a primit si rangul de strada domneasca. La 8 octombrie 1878, dupa victoria din Razboiul de independenta, Armata româna a intrat în Bucuresti pe Podul Mogosoaiei. De atunci, artera a fost botezata Calea Victoriei, nume care dainuie si astazi. Printre cele mai importante cladiri de pe Calea Victoriei se numara Muzeul National de Istorie a României, Biserica Doamnei, Sediul CEC, Cercul Militar National, Casa Capsa, Biserica Cretulescu, Teatrul Odeon, Palatul Telefoanelor, Muzeul National de Arta, Biblioteca Centrala Universitara, Ateneul, Palatul Cantacuzino.


Cum arata Podul Grant înainte de demolare


(B365.ro)

A fost una dintre emblemele Bucurestiului în perioada interbelica. Dat în folosinta în urma cu 102 ani, mai exact în 1909, Podul Grant a suferit de-a lungul vremii o serie de modificari considerabile. Din vechea constructie a ramas în picioare un zid ce se încapatâneaza sa reziste trecerii timpului.
Asa cum reiese din cartea "Constructii pentru transporturi în România 1881-1981" (autori D. Iordanescu si C. Georgescu), în 1909, când a fost dat în folosinta, podul avea structura metalica, scrie Libertatea.ro. Ulterior, în anii 1933, 1939 si 1967, a suferit mai multe modificari pentru a se largi partea carosabila. Constructia era atât de populara în Capitala încât, în 1959, i s-a compus o melodie, celebra pâna prin 1970, cântata de Gica Petrescu si de formatia Trio Grigoriu. De altfel, structura a servit ?i ca platou de filmare pentru filmele lui Sergiu Nicolaescu. O întreaga scena pentru filmul "Revan?a" a fost filmata pe podul din Cartierul Giule?ti.
Odata cu trecerea timpului, batrânul pod Grant a devenit nesatisfacator pentru cerintele traficului rutier din ce în ce mai intens. Astfel, în anul 1979, a început construirea noului pod Grant, lucrare care a fost data integral în folosinta în anul 1982.
Numele podului provine de la un englez, Effingham Grant, sosit în Tara Româneasca la începutul secolului al XIX-lea, ca secretar al Consulatului Britanic la Bucuresti.
În 1850, el s-a casatorit cu Zoe Racovita, nepoata Zincai Golescu. Fiul acestuia, inginerul Robert E. Grant, s-a însurat, în 1885, cu Zoe, cea mai mare fiica a boierului Ion Balaceanu. Urmasii lor au parcelat si au vândut terenuri de constructie situate între soseaua Crângasi si Manufactura Belvedere. Astfel, aici a luat nastere cartierul Grant. În 1909, podul preia numele cartierului pe care-l deservea.

0 comments:

Trimiteți un comentariu