Demolarea României: Cum ne batem joc de valorile nationale!

de Aura Costache, Ioana Popa, Daniel Stanciu



Înca de la începutul anilor '90 românii au pornit într-o cursa pentru a sterge istoria. Fabrici, monumente, case, cladiri, statiuni si uneori orase întregi au fost distruse fara mila din motive economice, politice sau doar din prostie.
În goana dupa nou si modern, multi dintre români au uitat ce înseamna traditia, istoria si mândria unei natiuni.
Dupa 21 de ani de la caderea comunismului în România procesele de retrocedare nu s-au încheiat înca. Proprietarii au obligatia de a se implica în restaurarea si conservarea caselor monument, însa cei mai multi nu au mijloacele necesare. Odata vândute, casele-monument sunt sortite demolarii.
Daca în strainatate chiar si cea mai mica piatra are valoare istorica si este pastrata, întretinuta si pormovata turistic. În România, cele mai importante cladiri se confunda cu ruine.
Administratiile locale asista nepasatoare la degradarea acestor cladiri cu valoare de patrimoniu si de-a lungul anilor nu au mai investit un leu în lucrari de reparatii, întretinere sau consolidare.

BUCURESTI - Centrul vechi al Capitalei pierdut în mizerie, zgomot si goana dupa bani
În goana dupa bani în centrul vechi al Capitalei au aparut o multime de terase luxoase si cluburi de noapte deschise în subsoluri subrede. Nimeni nu pare sa observe dincolo de ele. Gunoiul sta în gramezi lânga mesele clientilor, iar fatadele si chiar cladirile monument stau sa cada distruse de vreme.
Un copil care alearga cu caruciorul de cumparaturi furat de la supermarket printre mese, cersetori, florarese care te roaga sa cumperi flori pentru fete, tomberoane în mijlocul strazii, aglomeratie, mizerie si praf, toate îi lasa indiferenti pe bucuresteni si pe turisti deopotriva.
Centrul vechi a devenit în ultimii ani una din cele mai populare zone de întâlnire pentru tineri si nu numai. În cursul saptamânii, dupa ora sase toate terasele sunt pline iar în weekend îti trebuie putin noroc sa gasesti un loc unde sa-ti bei cafeaua.
Chiar daca strazi întregi ale centrului vechi sunt santiere, Micul Paris de odinioara cu cafenele, arta si liniste s-a transformat într-o zona de întâlnire a tuturor cu muzica tare, aglomeratie si mizerie. Pare ca galagia si agitatia campusurilor studentesti s-au mutat fix în centrul Capitalei.

Peste 20 de milioane de euro au fost cheltuite fara logica într-o zona ce se dorea a fi de lux, dar care este, la ora actuala, înecata în praf, noroi si mizerie.
Vezi pe forbes.ro o galerie foto cu locurile mondene din Micul Paris reînviate în Bucure?tiul de acum
De cum intri pe Lipscani te lovesti de un tomberon pus în mijlocul drumului sau te întâmpina privirile ostile ale locatarilor zonei care îsi cresc copiii cersind printre mesele clientilor.
Pe masura ce se aglomereaza, printre mese îsi fac aparitia diverse personaje bine cunoscute de cei care frecventeaza localurile din centrul istoric. Omniprezenti sunt cersetorii care câstiga mai mult decât bugetarii, iar dupa o seara "istovitoare de munca" îsi numara câstigul la terasa.
Floraresele si copiii acestora fac si ei parte din peisaj. "Puradei" de zece ani cu flori sau câini în brate te roaga sa le dai bani.
"Emil Boc", un câine roscovan cu blana încâlcita de praf, si "Laica, primul câine care a ajuns în spatiu", o creatura neagra dar blânda, sunt alintatii patronilor din zona. Ei se plimba nestingheriti printre picioarele clientilor si primesc adesea resturile de mâncare ramase la sfârsitul zilei.

TIMISOARA - Cladirile istorice neîngrijite: urâte si periculoase pentru cetateni
Monumentele istorice neîntretinute sunt adevarate pericole pentru trecatori. În capitala Banatului sunt aproximativ 14.000 de cladiri construite înainte de 1940.
Unul dintre cele mai spinoase subiecte pentru timisoreni este cel al Cazarmei U, o cladire istorica parasita care ocupa o suprafata importanta din zona centrala a orasului, în piata Marasti. Cazarma a schimbat mai multi proprietari, însa niciunul nu si-a concretizat, din diferite motive, intentiile în ceea ce priveste cladirea, care se degradeaza pe zice ce trece si strica aspectul unei zone unde majoritatea constructiilor istorice au fost reconditionate.

RESITA - "Perla Banatului", abandonata în paragina
Judetul Caras-Severin a mostenit o sumedenie de cladiri de o frumusete ireala, încarcate de istorie si de o importanta deosebita. Autoritatile au avut grija însa ca multe dintre acestea sa ajunga la stadiul de ruina. În absenta unei legislatii care sa le protejeze cu adevarat, ajunse pe mâna unor speculanti imobiliari sau pur si simplu date uitarii de factorii responsabili, cladiri de genul celor din statiunea Baile Herculane ajung sa se faca una cu pamntul.
Tot din cauza nepasarii s-a ales praful si de statiunea montana Semenic, dar ceea ce s-a întâmplat cu "Perla Banatului", de care s-a îndragostit pâna si pretentioasa împarateasa Sissi, este strigator la cer.

IASI - Palatul Cultrurii cu turnulete tiganesti

Monumentul-simbol al Iasiului arata acum asemenea palatelor construite de rromi. Palatul Culturii este unul dintre monumentele ale caror reabilitare a fost grav afectata de criza financiara.
La finalul anului trecut au început lucrarile de reabilitare a acoperisului institutiei de cultura. În loc de acoperisul de ardezie, a carui culoare a devenit un etalon în memoria iesenilor, constructorii au decis sa aseze tabla de zinc, stralucitoare întocmai ca tiglele de pe palatele rromilor din localitatile din jurul Iasiului.
Radicala schimbare a aspectului Palatului Culturii a fost realizata cu „binecuvântarea" Comisiei Nationale a Monumentelor si face parte din grandiosul proiect de reabilitare a institutiei, în valoare totala de 8 milioane de euro.

ARAD - Cel mai vechi teatru din tara ramâne o ruina
Cladirile, monumente architecturale doar cu numele, aflate în stare avansata de degradare ar putea capata o noua fata daca mai marii locali s-ar implica în restaurarea lor. Teatrul Vechi, considerat primul edificiu de teatru permanent de pe teritoriul tarii, construit în 1817, nu poate fi reabilitat, deoarece mostenitorii fostului proprietar cer despagubiri prea mari de la autoritati. O tentativa a primariei din Arad de a intra în posesia cladirii în 2008 a esuat.
Un alt monument care risca sa-si piarda identitatea, Biserica Franciscana din Cetatea Aradului, peste usile careia s-au pus lacatele de vreme ce bastionul este ocupat în prezent de militarii Batalionului 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu".

CRAIOVA - Casele din centrul istoric, capcane pentru trecatori
O plimbare prin centrul istoric al orasului Craiova s-ar putea transforma într-un adevarat cosmar în orice moment. Zeci de cladiri-monument lasate în paragina de proprietari sunt într-o avansata stare de degradare, iar primaria nu a ridicat pâna acum vreun deget pentru remedierea situatiei.
Daca aveti drum prin fata Hanului Putureanu din Banie, situat pe strada Matei Basarab, în centrul Craiovei, sa stati cu ochii pe ornamentele si stucaturile cladirii, cândva una dintre cele mai cunoscute din oras. Exista sanse destul de mari ca o bucata din fatada cladirii sa va cada în cap, daca nu sunteti atent.
Membrii comisiei care a evaluat, la ordinul prefectului de Dolj, starea monumentelor istorice, în special a celor la care s-au efectuat lucrari de reparatii, au ajuns la concluzia ca situatia este atât de grava încât unele dintre aceste cladiri pun în pericol trecatorii.

CONSTANTA - Cazinoul, cladirea simbol a orasului, sta sa cada

Desi a fost concesionat în urma cu patru ani unei firme ce promitea sa-l reabiliteze, cazinoul de pe faleza din Constanta este în continuare închis. Firma Queen Investments, care în 2007 a primit în concesiune Cazinoul, se obliga sa investeasca noua milioane de euro în primii cinci ani.
Nu a facut-o, iar cladirea-emblema a Constantei este acum într-o stare avansata de degradare. Pentru a scapa de investitii, Primaria Constanta doreste sa scoata la licitatie imobilul cu conditia sa fie preluat de un privat, reabilitat si reintrodus în circuitul turistic.

BRASOV - Centrul sta sa cada

Casele de pe pietonalul Republicii din Brasov, situat chiar în „buricul târgului", stau sa cada. Majoritatea au bulina rosie si se pot prabusi în orice moment.
În mod vizibil, cel mai „fragil" imobil din Brasov este cel de pe strada Republicii nr. 22. Imaginea pe care acesta îl ofera turistilor care circula pe cea mai populata artera din Brasov este una dezolanta.
Vopseaua scorojita, bucatile de caramida care lipsesc din pereti si cele care cad, din când în când, pe strada, sunt cele care arata ca imobilul încadrat în clasa I de risc seismic si în care numeroase persoane îsi desfasoara activitatea se poate prabusi oricând.

0 comments:

Trimiteți un comentariu