Dragobetele saruta fetele!

de Luminita Ciobanu


Din vremuri stravechi, românii sarbatoresc la 24 februarie Dragobetele, despre care se spune ca marcheaza începutul primaverii, când natura se trezeste, iar pasarile îsi recladesc ori îsi cauta cuiburile. Dragobetele mai poarta si denumirea de Cap de Primavara. Alte denumiri ale acestei sarbatori mai sunt Ioan Dragobete, Dragostitele, Sântion de primavara, dar si Dragomiru-Florea sau Granguru. Se spune ca Dragobetele ar fi fost fiul Babei Dochia.
„În ziua de Dragobete, în satele românesti se practicau multe credinte legate nu numai de dragoste si fertilitate, dar si de vindecare si renastere prin puterea naturii si a plantelor. Astfel, se spunea ca cine parti­cipa la aceasta sarbatoare avea sa fie ferit de bolile anului si, mai ales, de febra si ca Dragobetele îi ajuta pe gospodari sa aiba un an îmbelsugat. Înca de dimineata, tinerii îmbracati în haine de sarbatoare, se întâlneau în centrul satului sau în fata bisericii si, daca timpul era favorabil, porneau, cântând, în grupuri catre padure sau prin lunci, în cautarea ghioceilor si a altor plante miraculoase. Fetele strângeau viorele si tamâioara, pe care le pastrau la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece de dragoste.
În sudul României, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburatorit, urmarite de câte un baiat caruia fata îi cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata îl placea, îl saruta în vazul tuturor. Sa­ru­tul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunti se mai pregatesc pentru toamna. Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimele ramasite de zapada, numita zapada zânelor, iar apa topita din omat era folosita pe parcursul anului pentru înfrumusetare si pentru diferite descântece de dragoste. De Dragobete se faceau logodne simbolice pentru anul urmator (uneori le urmau logodnele adevarate). Tot în aceasta zi, fetele si baietii faceau fratii de sân­ge", spune conferentiar doctor Paula Popoiu, director ge­neral al Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti".

Sâmbata si duminica, 19, respectiv 20 februarie, Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti" organizeaza un interesant program cu datini uitate, muzica populara, concursuri, mestesuguri traditionale, ce ofera publicului sansa descoperirii valorilor vechiului sat românesc. Sala „Gheorghe Focsa" va fi duminica, 20 februarie, un veritabil atelier de confectionat martisoare si felicitari. Totodata, pâna la 8 martie, studenti ai Universitatii Nationale de Arte si elevi ai Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza" vor realiza martisoare originale.
De asemenea, Complexul National Muzeal ASTRA din Sibiu organizeaza joi, 24 februarie, la sediul Muzeului din Piata Mica, un eveniment dedicat deopotriva celor mici si celor mari, care iubesc traditia, poezia si muzica. Actori ai Teatrului National „Radu Stanca", elevi ai Liceului de Arta, în colaborare cu Asociatia „Sibiul European", si elevi ai Cercului de Tra­ditii si Obiceiuri Populare din Marginimea Sibiului – Cristian, vor întâmpina sibienii si turistii cu muzica, teatru si recitaluri de poezie. Îndragostitii, dornici de plimbari romantice, vor avea acces gratuit la Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Dumbrava Sibiului.

Foto: Arhiva Muzeul Taranulul Român

0 comments:

Trimiteți un comentariu