Poezie

Ioan Al. Lupu

Elegia revederii cu femeia visurilor risipite

„De două decenii te-aştept – mi-a spus-
strânsă-ntr-un corset împletit
din singurătăţi şi artroze…”

Dimineaţa de iunie nou-născută era înfăşată
în leagănul soarelui, cu scutece roze

Ne priveau din ferestre
pe sub gene-n pâlpâiri de muşcate
şi voal ţesut din letargie
case pitite sub solzi roşii de ţiglă
şi viţă-de-vie..

„De ce nu mi-ai spus atunci,
aşa cum se cuvine,
lasă totul pustiei şi vino cu mine !?”

Pe strada mută, într-un intravilan prăfuit şi incert,
vocea îi tremura sfâşietor…
-gazelă bătrână răpusă-n deşert-
Plutea pe sub ramuri de tei cu fibrilaţii de fabuloase arome
pălăria ei pariziană
ornată-n legume policrome…
O ţinam de braţul alb cu tandreţea
de acum… oare câţi ani?
După garduri mi se păru a auzi chicoteli;
În grădina cu ceapă de-alături se spărgeau bolovani..

„Nu mi-ai dat nici un strop de putere
să ies din hăţişul de patimi şi himere;
mi-am urmat ursitul printre râpi, pe-o strâmtă cărare,
un sărman rătăcit ce privea mereu şi profund în pahare;
ne hrăneam din strachina săracă a iluziilor mate
A ajuns - mon Dieu – paznic de noapte!
(Mi-a zis, mai târziu, o vecină cu tâmpă candoare:
Auzi, paznic de noapte
să moară ziua-n amiaza mare!)”

În pulberea de lângă trotuar creştea trifoi,
păşeam pe neştiute
iar pietrele din macadam ne păreau moi…
doar ochii ei erau şi-acum la fel
mă ţintuiau inexorabil
în insectarul firmamentului
cu ace gri-albastre de oţel..

Apoi întrebări, întrebări…
Într-un refren fără-nceput şi sfârşit
De ce-a trebuit?
De ce-a trebuit?
Ce demon ne-a pus dragostea la rea tocmeală?
(Nu aveam nici cea mai mică bănuială…)
Care destin ne-a pus fericirea sub cheie?
(Nu aveam nici cea mai vagă idee…)

La colţ, un vechi felinar,
înţepenit în vis evaziv de gaz lampant
din vremurile bune ale regelui Ferdinand
ne făcea reverenţe dintr-o rugină imaculată
fără speranţa că se va mai aprinde
pentru amanţi
vreodată…

(Bucureşti- iunie 2006)

Cora Petrescu

UN ÎNTRERUPT… ADIO

Nu m-arunca la coşul de gunoi
Şi să nu crezi că nu te mai iubesc
Când blana mea s-a mai albit puţin
Şi parcă nu mai pot să mai păşesc...
Nu-mi cumpăra, aşa, ca altădat’
Crochete moi şi scumpe, doar un...os
Şi nu mă mai lăsa-n fotoliul tău
Căci pot dormi acuma şi pe jos...
Nu mă mai mişc vioi, nu mai alerg,
Durerile din oase-s tot mai mari,
Dar n-are importanţă şi nu plâng
Când zile-ntregi de-acasă iar dispari.
O vorbă bună de nu mi-ai mai dat
Sau de alint, să-mi treacă prin urechi,
Nu protestez, chiar de m-ai aruncat
La colţ, ca pe un sac de haine vechi.
Chiar dacă nu te mai aud deloc,
Chiar dacă, iată, am mai şi orbit,
Să ştii măcar atât, stăpânul meu,
Că eu te mai iubesc (cum te-am iubit).
În stradă de vei vrea să mă alungi
Să ştii că te-nţeleg şi te-am iertat.
Hingherii vor veni, dar ei nu ştiu
Că te ador şi că te-am adorat.
Eu plec acum şi n-am nimic să-ţi las
Nici măcar zgarda care-n timp s-a rupt...
Hingherii iar se plimbă prin oraş
Şi încă-o viaţă au mai întrerupt.
Mi-s ochii umezi de păreri de rău
Şi groaze, spaime, temeri mă-ncolţesc
Dar, dacă vei putea, tu să nu uiţi
Că te-am iubit şi încă te iu...

Gheorghe Mecu

Viaţa

Viaţa este un maraton nesfârşit
După ce mori, eşti de nimeni neauzit.
Dar viaţa este făcută aşa
Să fii voinic şi înţelept, a nu te lăsa.

Cuvintele tale să nu fie aruncate în vânt,
Să fie recunoscute drept cuvinte înţelepte pe acest pământ,
Nimic să nu-ţi stea în cale,
Nici măcar nevasta când încearcă să facă mâncare.

Să fii pregătit ca să trăieşti în viaţă,
De orice lucru să fii pătruns,
Să prezici tot ce e bun, chiar şi o povaţă,
Sau un vis care nu trebuie la nimeni spus.

Sufletul ca o torţă toată viaţa să fie aprins,
Ca luceafărul care nu poate să fie niciodată stins.
Iar cu urechile mele totul să aud,
Să iau din timp măsuri să nu mă afund.

Deci, toată viaţa trebuie să fii cumpătat
Pentru ca semenii să nu te treacă pe un post uitat.
Să fii înţelept şi puternic pentru a nu te lăsa.

(Din volumul „Viaţă inopinată”, 2005)

Odă lui Alexandru Ioan Cuza

Cu ocazia comemorării a 136 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza

Tu ce-ai fost stăpân
Moldovei şi Ţării Româneşti
Tu ce-ai trudit ca român
Deportat aici departe

Noi acum te slăvim
Tot neamul românesc de acum
Tot ce-ai făcut pentru ţara ta
Nu vom uita niciodată
Urmaşii tăi te vor cânta
Să menţină totdeauna
Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti.

Ce s-a făcut atunci
Când te-au ales pe tine
Domn să fii
Iar pomenirea ta se va face oricând
Pentru România de atunci şi acum.

Noi îţi promitem mărite Domn
Din Moldova şi Ţara Românescă
Să fim fideli, să respectăm
Istoria de atunci şi de acum.

Să respectăm legile de atunci,
Întemeiate de personalitatea Ta
Le vom recunoaşte oricând, peste ani,
Lucrurile bune, ce tu le-ai făcut,
Iar copiii noştri, nepoţii, strănepoţii
Să aibă respectul pentru tine ca om,
Iar regretele tale să le audă
Acum şi oricând.

Toţi românii de pretutindeni
Acum pe tine te slăvesc,
Noi ne propunem,
Ca toţi să ne unim,
Să păstrăm integritatea şi unirea

Lângă idealurile tale să fim
Români din oraşul Heidelberg.
Nici ei nu te-au uitat.
Te sărbătorim acum stăpâne
Şi nimeni nu ne va întoarce din drum.

Pentru noi este onoarea
Din oraşul vechi şi nou de-acum
Noi îţi cerem iertare acum
Dacă în faţa ta am greşit
Şi te vom sărbători cu cinste,
Acum şi oricând.

Oştenii din ţara ta se adună
Ca să serbeze numele tău şi
Viaţa veşnică nemuritoare.
Tu ai murit, atunci, în depărtare
Dar pentru noi nicicând
Dar moartea ta a fost mai mult
Pentru hoardele năpăstitoare.

Iar frunţile noastre se apleacă
Veniţi din România,
De pe un lung drum
Cu pioşenie să te slăvim
Şi un somn liniştit să-ţi dorim.
Iar acum în linişte
Noi te lăsăm
În grija Domnului mereu să fii,
Iar în sufletele noastre,
Mereu te vei regăsi.
Heildelberg – Germania,
19 mai 2009.

(Din volumul în curs de apariţie)

1 comments:

Avram Marian - Gabriel ( Graham ) spunea...

Felicitari pentru blog!!
Sondaj pe http://eroii-neamului.blogspot.com/ despre erou eroii neamului.
Votati intre diferite personaje istorice:Burebista,Decebal,Mircea cel Batran,Stefan Cel Mare,Vlad Tepes, Mihai Viteazul ,Constantin Brancoveanu,Alexandru Ioan Cuza,Carol i,Ferdinand,Maresal Ion Antonescu,Corneliu Zelea Codreanu

Trimiteți un comentariu