Descoperirea Bucureştiului de către proprii locuitori

Romulus Andrei Bena

Bucureştiul este un oraş în mare parte neştiut de proprii locuitori. Este un oraş care nu se lasă descoperit într-o singură dupămasă, într-un weekend. Nu există un anumit loc care să ofere o sinteză a oraşului pentru că Bucureştiul a avut o evoluţie atipică. Pornind din Piaţa Unirii şi evoluând mai ales spre nord şi est, oraşul a s-a dezvoltat de-a lungul mai multor cartiere, mai multe poluri ce astăzi încă există, ascunse după bulevardele trasate în ultimul secol şi străjuite de blocurile înalte de locuinţe pe care le ştim cu toţii. Tocmai aceste cartiere istorice constituie farmecul oraşului, deseori ignorat de locuitorii care nu se abat de la drumul cel mai scurt cu maşina pe bulevard sau cu metroul între serviciu şi casă.
În ultima perioadă, mai multe asociaţii au realizat proiecte sau acţiuni pentru a populariza zonele vechi în rândul bucureştenilor. Membrii acestor asociaţii au convingerea ca descoperind frumuseţea oraşului vechi, bucureştenii vor fi mai sensibili la importanţa protejării lui. Astfel, numărul persoanelor implicate activ în problema demolărilor în zonele vechi va fi tot mai mare.
La începutul acestui an, Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) înpreună cu Asociaţia Salvaţi Bucureştiul şi Asociaţia Bucureşti au iniţiat proiectul „În căutarea Bucureştiului pierdut”.
Proiectul este structurat în mai multe etape. În prima fază au fost identificate mai multe zone istorice, mai precis şase zone protejate, grupate în două perimetre: zona Calea Călăraşilor – Labirint şi Bulevardul Magheru pe de o parte, zona Lascăr Catargiu, Căderea Bastiliei şi Parcelarea Filipescu (str. Atena, Rabat, Aleea Alexandru) pe de altă parte. În aceste două perimetre a fost organizat un concurs de exploarare urbană, destinată unor echipe a câte doi participanţi. Au răspuns la apel pasionaţi de fotografie, arhitectură sau istorie, fiind vorba în total peste 60 de participanţi. Probele au fost foarte variate. Multe necesitau suport fotografic: exemple de degradări sau de bune restaurări, case abandonate, contraste arhitecturale stridente, poze „aeriene”, case înverzite, stiluri arhitecturale. De asemenea, participanţii erau invitaţi, pornind de la observaţiile de pe teren, să propună iniţiative pentru cartierele parcurse. Mulţi au propus ca locuitorii să fie sprijiniţi financiar pentru reabilitarea faţadelor, mai ales a monumentelor istorice, iar autorităţile să acorde mai multă atenţie spaţiilor verzi şi vieţii culturale şi sociale în cartier. Nu în ultimul rând, concurenţii au luat mărturia mai multor locuitori din cartier privind problemele cu care se confruntă, „vecinii” fiind încântaţi că măcar ONGurile se ocupă de problemele lor.
Pe baza fotografiilor făcute va fi realizată o expoziţie. De asemenea, pornind de la informaţiile culese cu ocazia concursului şi a reacţiilor primite de la cetăţeni, vor fi formulate propuneri autorităţilor locale pentru punerea în valoare a acelor zone, din punct de vedere cultural, turistic, economic şi social.
O altă iniţiativă interesantă aparţine Fundaţiei Calea Victoriei. Aceasta a început prin a propune cursuri despre perioada interbelică, despre fenomenele şi oamenii acelei epoci. Cursanţii erau curioşi să descopere locurile evocate sau casele unor mari figuri istorice, case ce încă există şi sunt deseori necunoscute de publicul larg. Astfel s-a născut ideea de a redescoperi Bucureştii vechi prin tururi tematice, comentate, în zonele vechi din Bucureşti: Icoanei-Ioanid, Cişmigiu, Mântuleasa sau Parcul Carol. Iniţiativa s-a bucurat de mult succes şi a fost deja exportată în afara Bucureştiului.

Chiar la începutul acestei luni a avut loc în Bucureşti a 5-a ediţie Street Delivery. Evenimentul a fost iniţiat în 2006 de Fundaţia Cărtureşti şi Ordinul Arhitecţilor din România, având ca scop recuperarea spaţiului public în beneficiul oamenilor. Astfel, pe parcursul unui weekend, strada Arthur Verona din spatele Cinema Patria devine pietonală şi totodată un târg de proiecte a societăţii civile. Este o stradă cu mult potenţial, de-a lungul ei aflându-se obiective de interes cultural şi turistic: Casa Dimitrie Sturdza (Librăria Cărtureşti), Casa Ion Mincu (sediul Ordinului Arhitecţilor din România), biserica Anglicană, Parcul Icoanei, Şcoala Centrală. Astfel, Fundaţia Cărtureşti urmăreşte realizarea unui traseu pietonal care să lege Grădina Cişmigiu de Grădina Icoanei, cu un pasaj subteran sub bulevardul Magheru, parcaje subterane, mai multe spaţii verzi şi spaţii de socializare şi promenadă pentru bucureşteni. O parte din acest proiect a fost realizat, printr-o porţiune pietonală lângă Grădina Icoanei şi amplasarea unei fântâni cu statuie lângă biserica Anglicană, perfect integrată în peisaj. În aşteptarea realizării întregului proiect, Street Delivery este în fiecare an un eveniment mult aşteptat de asociaţii, pentru a putea invada spaţiul public în beneficiul locuitorilor care vin să descopere o sumedenie de proiecte şi de activităţi. Sunt asociaţii care promovează ecologia, prin plantarea de copaci sau colectarea selectivă. Alte asociaţii promovează ciclo-turismul. Nu lipsesc asociaţiile de protecţie a animalelor şi bineînţeles cele de ocrotire, restaurare şi promovare a patrimoniului. Toată această forfotă are darul de a umple orice trecător de optimism şi voie bună, pentru că Street Delivery este ocazia de a constata că foarte mulţi tineri (sau oameni mai puţin tineri) se dăruiesc cu entuziasm unor proiecte de interes general. Este ocazia perfectă, pentru cine doreşte, de a descoperi un proiect în care se poate implica la rândul său.

0 comments:

Trimiteți un comentariu