Cu literatura la Târg

Mariana Criş

În ciuda faptului că România este, din punct de vedere financiar, cu amândouă picioarele în groapă, la începutul lunii iunie, la Bucureşti, s-au organizat două târguri de carte, evenimente, care în alte timpuri, s-ar fi bucurat de un mare succes la public.
Primul, organizat în premieră, a fost Târgul Naţional al Cărţii de Poezie, manifestare iniţiată de Muzeul Naţional al Literaturii Române (M.N.L.R.), desfăşurat în trei locuri: Uniunea Scriitorilor din România (unde se aflau standurile editurilor), M. N. L. R (unde au avut loc simpozioanele) şi Biblioteca Metropolitană (unde s-au lansat cateva volume). Proiectul a fost coordonat de Ioan Cristescu, iar din echipă au făcut parte criticul şi istoricul literar Lucian Chişu (directorul M.N.L.R), criticul teatral Gabriela Mareş, poeţii Miruna Vlada, Cosmin Perţa şi Andrei Ruse şi a fost pus sub sigla Tu Nu Citeşti Poezie? Au fost lansări de carte de poezie, cu tinerii poeţi, mese rotunde, cu teme interesante, cum ar fi Starea traducerilor de poezie română în străinătate, la care au participat rezidenţii programului de traduceri al Institutului Cultural Român, moderator fiind poetul Florin Bican; Starea poeziei contemporane, întâlnire moderată de profesorul Mircea Martin şi la care au venit critici literari şi poeţi şi 20 de ani de la dispariţia cenaclului Universitas, moderat tot de peofesorul Martin. Pentru cine nu ştie, Cenaclul Universitas, care era condus la sfârşitul anilor ’80 de profesorul Mircea Martin, la Universitatea bucureşteană, a impus în literatura română contemporană genaraţia ’90, ai căror reprezentanţi sunt poeţi, cum ar fi Ioan S. Pop, regretatul Cristian Popescu, Paul Vinicius, Simona Popescu, prozatori, cum sunt Daniel Bănulescu, Radu Sergiu Ruba, critici, Dan Silviu Boerescu sau Marius Oprea. Însă dincolo de toate acestea, fireşti pentru astfel de manifestări, prezenţa publicului a fost foarte restrânsă. La standurile editurilor, profilate pe publicarea cărţii de poezie - Muzeul Literaturii Române, Paralela 45, Brumar, Vinea, Cartea Românească ş.a - iubitorii de poezie erau foarte puţini. Un simptom îngrijorător, dar explicabil sociologic. Românii iubesc poezia, dar nu mai au bani pentru achiziţie de carte. Aşa că întrebarea pusă ca motto târgului rămâne un mare semn de întrebare. Pentru că această primă ediţie a târgului a fost gândită ca un bun prilej de întâlnire a poeţilor tineri şi nu numai cu publicul cititor.
Nu acelaşi lucru aş putea spune despre Maratonul de poezie şi jazz, organizat de Euro CultureArt şi Open Art în foaierul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”, din Bucureşti, care a reuşit să aducă în noaptea de 4 spre 5 iunie, 33 de poeţi şi aproape 400 de auditori, ca să nu mai punem la socoteală câteva mii de ascultători ai Radio România Cultural. Maratornul fiind transmis în direct pe acest canal al Societăţii Române de Radiodifuziune. Astfel, timp de 7 ore ( de la orele 22,00 la 5,00) au urcat pe „podium” poeţi din diferite generaţii literare şi din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Satu-Mare, Galaţi, Constanţa, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Arad, Piteşti, Târgu Jiu, prezentaţi cu multă vervă de poetul Dan Mircea Cipariu (iniţiatorul proiectului) şi Ioan Cristescu. Momente aparte au fost prezentate de poetul, dramaturgul şi prozatorul Matei Vişniec şi trupa de actori şi muzicieni „Delagare& CIE”, ce ne-au amintit de regretaţii Augustin Frăţilă, Mariana Marin şi Virgil Mazilescu (ultimii doi fiind mari poeţi ai literaturii noatre contemporane). Într-o atmosferă destinsă, unde tinerii ascultau cu mult interes lecturile, Maratonul şi-a atins obiectivul pentru care a fost creat: acela de a face cunoscută în rândul publicului a poeziei noastre contemporane. Cu acest prilej, s-a lansat şi antologia Maratonului, unde sunt prezenţi cei 33 de poeţi, realizată de poeta Cornelia Maria Savu.
Dar cea mai importantă manifestare editorială a verii a fost ce de a - V - a ediţie a Salonului Internaţional de Carte BookFest, organizat de Asociaţia Editorilor din România, în perioada 9-13 iunie, în pavilioanele 13-17 ale Romexpo. Ţara invitată a fost Spania. Fiind cea mai importantă manifestare a verii, acest Salon se bucura, nu mai departe de anul trecut, de un succes foarte mare la public. Anul acesta vanzările au fost mult mai mici decât în 2009, iar reducerile mai mari. Editurile, cele mai importante de la noi, au practicat reduceri între 20% şi 70%, însă titlurile nu prea au avut succes. De ce? Pentru că oamenii se confruntă cu cea mai grea griză financiară de la cea vestită din anii 1929-1933 ai secolului trecut. Lumea a venit, s-a uitat, a participat la lansările editurilor şi, majoritatea ei, a plecat.
Dacă Maratonul a avut succes a fost pentru faptul că nu plăteai nimic pentru a fi prezent în foaier. În momentul când eşti pus să scopţi bani din buzunar, te mai gândeşti. Fiindcă în România nu oamenii bogaţi cumpără cărţi, ci aşa-zisa clasă de mijloc. Or, clasa de mijloc este îngenuncheată.
Este un fapt îngrijorător, dar, evident, guvernanţii noştri sunt orbi în faţa unui asemenea fenomen. Acum, cine are bibliotecă acasă sau un computer şi acces la Internet este salvat. Nu mai vorbesc despre atmosfera care domneşte prin edituri. Redactori înspăimântaţi că rămân fără obiectul muncii în viitorul cel mai apropiat, directori care nu ştiu cum s-o mai scoată la capăt cu plăţile tipografiilor şi, în fine, autori care nu-şi vor mai vedea drepturile niciodată.
Am asistat în prima jumătate a lunii iunie la o ieşire în târg a literaturii, nu numai române, ci şi universale, dar spectacolul a fost trist şi te pune pe gânduri. Dacă în vremea comunismului singura salvare a românilor era lectura, în acest capitalism „primitiv”, de ev mediu, nouă nu ne mai este permisă nici această salvare. Cauza? Greşelile guvernelor acestor 20 de ani tebuie plătite de populaţie. Absurd? Pentru alţii da, pentru noi, tragic.

0 comments:

Trimiteți un comentariu