Mihai Eminescu

Maria Vera Neagu

În ultimele două decenii, simpozionul Eminescu, organizat de Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă din New York cu prilejul zilei de naştere (15 Ianuarie) a poetului naţional al României, reprezintă cel mai amplu eveniment cultural academic care îi este dedicat acestuia în Statele Unite ale Americii, la care participă numeroşi artişti şi cercetători de profil.

Actuala ediţie marchează împlinirea a 160 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi va avea şi o secţiune dedicată receptării operei “omului deplin al culturii româneşti”, cum îl numea Constantin Noica (1909 – 1987), în trecut şi astăzi.

Simpozionul va începe sâmbătă, 16 ianuarie, la orele 2:30 PM, la Consulatul General al României la New York (38 Street cu 3 Ave. in Manhattan) şi-i va avea ca moderatori pe Costinela Breahnă, Elena Solomon şi Eva Damian.

Deschiderea oficială a simpozionului va fi făcută de Părintele profesor Theodor Damian, preşedintele Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă din New York, după care Nicolae Jelescu, directorul Teatrului de Poezie din Chişinău (Republica Moldova), va recita poezia “Rugăciune” a poetului aniversat.

Consulul general al României la New York, Pietro Luciano Pavoni, va rosti un mesaj aniversar, după care ziarista Lia Lungu, care este şi o talentată interpretă a cântecului românesc, va cânta două din cele mai cunoscute melodii pe versuri eminesciene, “Pe lângă plopii fără soţ” şi “Atât de fragedă”.

“Revedere”, “Din străinătate” şi “Glossa” lui Mihai Eminescu vor fi recitate apoi de acelaşi Nicolae Jelescu.

Partea artistică a simpozionului va mai cuprinde momentele muzicale oferite de Cristian Aldea Teodorovici (Chişinău) care va cânta “Eminescu” şi “Maluri de Prut”, pe versurile lui Grigore Vieru (1935 – 2009), de clarinetistul Constantin Apostol şi de solista lirică Emilia Alexandrescu (ambii din New York), cu o Doină muntenească şi o Baladă.

În partea a doua a simpozionului, Pr. Theodor Damian, care este şi profesor de Filosofie şi Etică la Metropolitan College din New York şi profesor de Filosofie şi Literatură la Universitatea Spiru Haret din Bucureşti, va susţine comunicarea “M. Eminescu: Interpretări şi răstălmăciri”. Vor urma dr. Anca Sirghie, profesoară de limba şi literatura română la Universitatea “Alma Mater” din Sibiu, cu “Anotimpurile receptării motivelor creştine din opera lui Mihai Eminescu”, M.N. Rusu, critic şi istoric literar stabilit de peste 20 de ani la New York, cu “Eminescu în viziunea lui Nichita Stănescu, 1933-1983“, dr. Tudor Spataru, profesor de chimie la Columbia University, New York, cu “Mihai Eminescu şi Grigore Vieru, figuri emblematice ale culturii române”, dr. Doru Tsganea, profesor de matematică la Metropolitan College of New York, cu “Politica europeană a anilor 1880 reflectată în opera publicistică a lui M. Eminescu”, dr. Napoleon Săvescu, preşedintele Asociaţiei “Dacia Revival International Society”, New York, directorul revistei Dacia Magazin, cu “Patriotismul lui Eminescu”, Valentina Ciaprazi, profesor de limba franceza la La Guardia Community College, New York, cu “Eminescu şi romantismul european”, şi ing. Cristian F. Pascu, preşedintele Societăţii române creştine “Dorul” (fondată în 1903), New York, cu “Societatea Română Creştină ‘Dorul’ din New York şi proiectul Eminescu”.

Simpozionul se va încheia cu un recital de poezie dedicat lui Eminescu, susţinut de poeţi din cenaclul literar “M. Eminescu” din New York, şi cu o recepţie oferită de organizatori.

* * *

În ajun, chiar în ziua aniversării celor 160 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, cenaclul literar care-i poartă numele şi revista “Lumină Lină”, ambele din New York, au organizat, la restaurantul Transilvania (Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens), lansarea volumului “Limba şi literatura română: Modele, Aplicaţii, Exerciţii” de conf. univ. dr. Anca Sirghie şi prof. dr. Ada Stuparu, despre care au vorbit Pr. Theodor Damian, M. N. Rusu, Valentina Ciaprazi şi Anca Sirghie, în calitate de coautor.

* * *

Într-un mic studiu intitulat “Aspecte creştine în lirica eminesciană”, pe care ni l-a trimis prin e-mail, Părintele Cezar Vasiliu din Montreal, profesor dr. la Universitatea Sherbrooke (Canada), prezintă câteva dintre poeziile religioase ale lui Mihai Eminescu, precum “Învierea”, “Rugăciune”, “Răsai asupra mea”, “Colinde, colinde”. Autorul insistă în mod deosebit pe “Rugăciune”, pe care o consideră un adevărat axion, o laudă sfântă adusă Sfintei Fecioare Maria. Aici, scrie Pr. Vasiliu, pe lângă elementele ortodoxe reliefate cu ani în urmă şi de Arhim. Valeriu Anania, în prezent Mitropolitul Clujului, Albei, Oradei şi Maramureşului, "întâlnim şi termeni catolici, ca cel de ‘regină’, slavonizat în ‘crăiasă’, sau ideea că Sfânta Fecioară poate mântui - dogma catolică a lui ‘co-redemprix’ (împreună mântuitoare) cu Hristos, care diferă substanţial de cea ortodoxă, ce spune că numai Dumnezeu poate mântui”. În rest, continuă autorul referindu-se şi la o contribuţie mai veche a Părintelui Gheorghe Calciu (1927-2006), "cele două strofe urmează corect terminologia ortodoxă, supravenerarea (hiperdoulia) Maicii Domnului fiind exprimată cu smerenie răsăriteană, nu majestos ca la catolici. Finalul ‘Rugăciunii’ îmbină majestuozitatea cu smerenia, teologia cu pietatea. (...) Desigur, în viaţa sa poetul a avut parte ca oricare dintre muritori de frământări şi revoltă, de necazuri şi decepţii, de căderi şi de ridicări, dar ele nu i-au smuls din suflet credinţa în Domnul şi în sfânta Maică, Pururea Fecioară. Ideile dogmatice exprimate, mai ales cele din domeniul mariologiei, ni-l prezintă ca pe un cunoscător profund al dogmei ortodoxe, el numind, de altfel, Biserica Ortodoxă ‘Maica Neamului Românesc’”, mai scrie Părintele Cezar.

0 comments:

Trimiteți un comentariu