Singur impotriva tuturor!

Marcel ANGHEL

Actualele alegeri prezidenţiale, din 6 decembrie 2009, au adus la urne 58,02 % din populaţia cu drept de vot a României, cifră record în ceea ce priveşte participarea la vot. Au fost, poate, cele mai spectaculoase alegeri prezidenţiale din ultimii 20 ani.

Ineditul actualelor alegeri a constat în faptul că mai toate forţele politice din România cât şi mare parte a mass-mediei s-au unit împotriva unui singur om, împotriva actualului preşedinte TRAIAN BĂSESCU.

În primul tur de scrutin, desfăşurat la 22 noiembrie a.c., românii au votat pentru turul al 2-lea pe actualul preşedinte Traian Băsescu, candidat independent dar susţinut de “partidul său de suflet” Partidul Democrat Liberal, precum şi pe Mircea Geoană, preşedintele Partidului Social Democrat.

În plină criză economică şi politico-instituţională, turul al 2-lea al alegerilor prezidenţiale a fost marcat de un război rece între preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, şi “Coaliţia ad-hoc de la Grivco”. Denumită şi Coaliţia ruşinii, această adunătură a stat pitită în spatele lui Mircea Geoană, preşedintele PSD, căruia Ion Iliescu i-a înmânat în mod simbolic ştafeta chiar în ziua depunerii candidaturii, au sperat să dea marea lovitură procesului de reformare a statului început de Traian Băsescu.

Lupta pentru putere şi privilegii a determinat virarea către stânga a lui Crin Antonescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, împreună cu liberalii săi pentru a face pe plac mogulilor Vântu, Patriciu şi Voiculescu, culmea, în numele aşa zisei “revoluţii a bunului simţ”, atât de mult clamată de Antonescu.

Traian Băsescu n-a vrut să negocieze cu nimeni voturile obţinute de unii candidaţi în primul tur, acesta arătând că “voturile românilor se obţin, nu se negociază”.

Interpretarea lui Crin Antonescu a sloganului lansat de acesta în plină campanie electorală “să faci altfel de politică”, a fost să dea plocon lui Geoană procentele obţinute în primul tur.

Această “monstruasă coaliţie” formată în jurul PSD şi a lui Mircea Geoană era constituită din PSD+PC, PNL, PRM, PNG, UDMR, minorităţi - altele decât cea maghiară, o aripă a PNT-cd, nişte organizaţii sindicale etc., adică toate partidele şi alte formaţiuni politice, cu exceptia PDL.

Aşa zisul plan de la GRIVCO (o companie a lui Dan Voiculescu, unde s-au pus bazele blocării către un alt mandat a lui Traian Băsescu) prevedea şi formarea unui guvern în frunte cu Klaus Johannis, primarul Sibiului, era tocmai planul lui Iliescu, Hrebenciuc şi Vanghelie, care doreau cu orice preţ victoria lui Geoană, moştenitorul şi continuatorul politicii lui Iliescu.

Vizibil supărat de rezultatul final al primului tur al alegerilor prezidenţiale, Crin Antonescu, seful PNL, l-a atacat permanent pe şeful statului, spunând chiar că deşi conduce un partid de dreapta nu-l va susţine pe Băsescu în turul doi, deschizând astfel uşa PSD şi implicit lui Geoană, dinamitând astfel valorile liberalismului şi a forţelor de dreapta.

Cei care au votat în primul tur pe Crin Antonescu au votat o speranţă, o idee, văzându-se astfel înşelaţi deoarece n-au apucat nici să se bucure decât vreo 2-3 zile de voturi pentru că Antonescu le-a şi încredinţat fără licitaţie lui Geoană, în schimbul postului de premier promis lui Johannis, pentru care “clanul de la Grivco făcuse o adevărată fixaţie”.

Preşedintele PNL a exclus orice negociere cu Traian Băsescu aflat pe locul 1 după primul tur deoarece, în opinia dânsului ar fi “cel mai mare pericol pentru democraţie”, adică mai mare decât Năstase, Hrebenciuc şi Vanghelie, la un loc! În acelaşi timp, alţi liberali doresc să revină la guvernare.

Acordul încheiat de liberali cu pesedeii, la 25 noiembrie 2009, l-a făcut pe Mircea Geoană să se bucure în disperarea lui de a ajunge şi el un locatar la Cotroceni. Această alianţă a reprezentat un adevărat oportunism politic deşi cu câteva zile înainte, Antonescu schimbase cu Geoană câteva replici dure de genul “Domnule Geoană sunteţi un demagog”, “Vă rog să nu săriţi calul, v-am menajat până acum” etc.

Interpretarea lui Antonescu că este necesară o “altfel de politică” a fost aceea de a da plocon lui Geoană voturile liberalilor” sau că “Băsescu trebuie să dispară” şi “Băsescu nu va mai câştiga”.

Culmea acestei coaliţii a atins-o când ei s-au grăbit şi au stabilit şi guvernul, precum şi strategia noului guvern, strategie ce a fost hotărâtă, unde se putea altfel? decât la Fundaţia lui Dinu Patriciu cu Sorin Roşca Stănescu (marele scenarist anti Băsescu) şi liberalul Theodor Meleşcanu. Aici, ei au discutat “măsuri şi strategii economice”. “Strategiile” lui Patriciu doreau privatizarea Poştei, lucru ce nu se putea face cu un “scelerat care nu mai poate fi preşedintele României” (??!!), cum l-a făcut Patriciu.

PSD, după ce i-a făcut cadou Petromidia lui Patriciu, dorea acum, cu înverşunare, prelungirea acestui cadou. Numai că socoteala nu s-a mai potrivit.

În perioada alegerilor prezidenţiale a fost un adevărat război mediatic împotriva lui Traian Băsescu, în special la TV, unde “tripleta” Geoană-Antonescu-Klaus pozau drept preocupaţi de ieşirea României din criză, în timp ce Traian Băsescu era acuzat de fapte abominabile (Băsescu a bătut un copil la Ploieşti, Băsescu violator de femei etc.). Televiziunile lui Vântu şi Voiculescu au rulat de mii de ori acel filmuleţ al pretinsei agresiuni a lui Băsescu asupra unui copil, dorind să se credă că este o violenţă continuă.

În acelasi timp, acest final de campanie a marcat eşecul moral al jurnalismului românesc. Ura de demonizare a preşedintelui de către presă surclasează chiar raţiunea şi bunul simţ. Potrivit unui studiu al OSCE, efectuat în perioada alegerilor prezidenţiale, posturile de TV, Realitatea şi reţeaua Antenelor, au prezentat procesul electoral din România “într-o manieră părtinitoare şi lipsită de echilibru, au dobândit o atitudine agresivă împotriva preşedintelui în exerciţiu”. Dintre ziare, numai Evenimentul zilei, Gândul şi România Liberă au fost mai echilibrate, în timp ce Jurnalul Naţional şi Cotidianul au fost clar împotriva preşedintelui, aprecia OSCE.

Toată această campanie electorală a fost o campanie murdară, bazată de multe ori pe o manipulare de tip securist. Cum putem califica altfel acţiunile PSD de a suspenda din funcţie pe ministrul internelor, adică pe şeful instituţiei care avea tocmai sarcina să organizeze aceste alegeri?!

Dar, majoritatea românilor nu a plecat urechea la subiectele anti-Băsescu dezbătute tot timpul de televiziunile şi ziarele celor trei moguli - Patriciu, Vântu şi Voiculescu. Aceste manipulări nu au reuşit să-l îndepărteze pe Traian Băsescu din drumul său către un al doilea mandat, chiar dacă pesedeii au contestat aceste alegeri.

Să învingi de unul singur “Marea Coaliţie”, formată din PSD+PC, PNL, UDMR, PRM, PNG, Grupul minorităţilor etc. şi la care se mai adaugă mogulii Patriciu, Vântu şi Voiculescu, înseamnă puterea de luptă şi caracter a lui Traian Băsescu, ceea ce s-a adeverit şi în proorocirea lui Crin Antonescu “nu domnule Geoană, nu putem reuşi împreună”. Într-adevăr, aţi avut dreptate domnule Antonescu!

Dar, nu putem să nu amintim pentru românii care din anumite motive n-au avut posibilitatea să vadă în direct acest eveniment că exit-pollurile au anunţat imediat după închiderea votării faptul că Mircea Geoană este preşedintele României. Fără să mai aştepte verdictul Biroului Electoral Central, Geoană, îmbătat de Victoria efemeră, a sărbătorit copios imediat visul său de a ajunge preşedintele României şi a mulţumit românilor pentru acest succes, a băut şampanie cu Becali, şeful PNG, a tăiat tortul victoriei cu Ludovic Orban, vice la PNL, a făcut o declaraţie de dragoste Mihaelei, cea care s-a şi văzut prima doamnă a României, i-a luat la rând cu pupături pe liberali, i-a dat o sticlă de şampanie franţuzească de 6 l lui Vadim Tudor, şeful PRM etc.

Şi toate acestea în numai cca. 5 ore cât a durat visul de preşedinte al celui pe care Ion Iliescu l-a etichetat drept “prostănac”. Probabil că a ştiut el de ce! Mircea Geoană intră totuşi în istoria României cu cel mai scurt mandat de preşedinte! De nu mai 5 ore!

Culmea este că Geoană chiar s-a crezut, şi chiar s-a mai crezut încă până la validarea rezultatelor de Curtea Constituţională, preşedintele tuturor românilor, deşi scorul final anuntat de BEC a fost de 50,33% la 49,66% în favoarea lui Traian Băsescu!

Putem afirma, cred, că voturile românilor din diasporă au transformat extazul în agonie pentru candidatul PSD la aceste prezidenţiale. Diaspora i-a dat lui Traian Băsescu un nou mandat de preşedinte.

Din raportarile BEC rezultă că, şi de această dată, Transilvania a fost alături de Traian Băsescu cu peste 57 % din votanţi. Băsescu a câştigat chiar în Sibiu, oraşul lui Klaus Johannis, care a avut şi el un vis de premier ca şi Geoană, de preşedinte. Rezultatele exit-pollurilor afişate ilegal pe sit-urile televiziunilor moguliste au avut şi ele un efect de boomerang deoarece au mobilizat pe români să vină la vot tot mai mulţi.

Mircea Geoană a dat dovadă că nu poate fi un om politic pentru că nu ştie să piardă, nu a avut curajul să-şi asume eşecul. S-a ascuns chiar prin birouri de ochii lumii! Când va şti să şi piardă, poate ar putea să ceară şi votul românilor, dacă, desigur, va supravieţui luptei din propriul partid.

Fostul “premier” Johannis şi-a recunoscut înfrângerea proiectului creat în jurul său declarând “Parcursul meu de posibil premier s-a terminat!”

De la starea euforică provocată de instituţiile de sondare a opiniei publice şi de la cupa de şampanie băută alături de liberali, de la “tortul victoriei” mâncat împreună cu cei din aşa zisa “alianţă”, PSD a decis să conteste rezultatele acestui scrutin devenind astfel din ridicoli şi penibili!

În paralel cu contestaţia alegerilor, Mircea Geoană a făcut şi un apel disperat la liberali să rămână în acea majoritate parlamentară formată în timpul campaniei electorale, prelungind în mod nejustificat criza politică în care se află România.

Sperăm că Traian Băsescu va găsi mijloacele necesare scurtării perioadei de criză politică şi economică în care se află România de o bună bucată de vreme şi va pune mai repede în aplicare programul său ce vizează restructurarea Parlamentului şi a celorlalte instituţii ale statului!


P.S. Materialul a fost scris înainte de primirea contestaţiei alegerilor făcută de către PSD la Curtea Constituţională a României.

0 comments:

Trimiteți un comentariu