Interviu cu Mircea Lubanovici, deputat în Parlamentul României

realizat de Ana Maria Surugiu

Pentru început vă rog să ne prezentați o scurtă biografie și date profesionale.
Sunt născut la Suceava, dar copilăria mi-am petrecut-o în comuna Ipotești. Căsătorit cu Monica de peste 26 de ani și împreună avem 5 copii (4 fete și un băiat). Copiii au vârsta cuprinsă între 18 și 25 ani. Am imigrat în SUA, în 1985, după ce în demersurile de plecare din țară am fost obligat să renunț la cetățenia română, dar am redobândit-o în anul 1993. Sosit în America am locuit timp de 7 ani la Chicago unde am lucrat inițial la o firma (prototip) pentru industria auto, iar apoi deschizându-mi propria firmă de construcții. La scurt timp am mai deschis o firmă de import-export. La ora actuală această firmă se numără printre firmele de succes, fapt care mi-a permis în ultimii ani să pot fi activ în comunitatea românească. În anul 2000, împreună cu Beny Lucescu și mult regretatul Cristian Ioanide, am fondat ziarul Romanian Times, care este tiparit și în momentul de față. Din 2005, a fost înființată organizația comunitară românească numită Romanian American Society, unde am fost ales președinte.
Am fost atras de politică cu mai mulți ani în urmă și am crezut că o implicare directă ar putea fi o nouă posibilitate de a fi în slujba semenilor mei, însă în mod oficial am intrat în politică destul de târziu. Ca deputat în Parlamentul României, fac parte din grupul Parlamentar al Partidului Democrat Liberal (PD-L) și totodată sunt membru în comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. De asemenea, mai fac parte din 4 grupuri de prietenie cu Parlamentele altor țări: Australia, Islanda, Lituania și Ucraina, și sunt membru supleant în delegația Parlamentului României la adunarea Parlamentară a NATO. La primul Congres International al PD-L, Diaspora de la Castellon, din această primăvară am fost ales vice-președinte al organizatiei PD-L Diaspora, având la ora actuală o filiala PD-L în orașul Portland, statul Oregon, și una recent deschisă la Chicago în statul Illinois.

În Mesajul adresat diasporei ați afirmat ''că veți lupta pentru drepturile noastre în relația cu Statul României și nu numai". Ce ați făcut în cele 8 luni de când v-ați început mandatul? Ați prezentat propuneri în privința românilor din diasporă Parlamentului? Și dacă Da, ce anume vreți să detaliați?
Ca cetățeni români, chiar dacă domiciliul nostru este în afara granițelor țării, este logic că pe lângă îndatoriri să avem și noi drepturile noastre. Problema însă este ca de prea multe ori drepturile pe care le avem nu ne sunt acordate tuturor in mod egal. Este foarte cunoscut faptul că sunt prea multe situații în care birocrația împiedică rezolvarea unor probleme, ba chiar crează altele noi. Fie că este vorba de a obține un simplu act sau de a avea o solicitare aprobată, persoanele în cauză, se lovesc de un zid și nu-și primesc dreptul cuvenit. Ca deputat în Parlamentul României reprezint o mare parte din românii stabiliți în afara țării, vreau să se știe că sunt la dispoziția oricărui cetățean român din districtul pe care-l reprezint, pot fi contactat foarte ușor, și pot interpela instituția guvernamentală ce ar împiedica cetățeanul în cauză să-și primească dreptul cuvenit. Acesta este un mod de a lupta pentru românii din afara țării, însă mai mult decât atât, cu ajutorul echipei care mi-am format-o și a colegilor de partid (PD-L), putem iniția proiecte de lege ce vor îmbunătăți și vor ușura modul în care românii stabiliți în afara țării își primesc drepturile. Unul dintre primele proiecte în care am a fost implicat a fost propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Apoi a urmat propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Totodată, în momentul de față, lucrez la un proiect pentru stabilirea unui cadru legislativ care să permită înscrierea automobilelor în Romania pe numele - și de către, cetățeanul român ce nu locuiește în țară. La ora actuala, acest lucru nu este posibil, însă în urma demersurilor pe care le vom iniția foarte curând, orice cetățean român indiferent de locul de domiciliu va putea avea o mașină înscrisă pe numele său în România. Mai sunt și alte propuneri legislative la care am luat parte, însă în mod specific cele menționate acum au de-a face cu drepturile cetățenilor români din afara țării.
În altă ordine de idei, tot lupta pentru drepturile românilor din afara țării consider a fi și efortul meu de a face tot ce este posibil pentru a elimina necesitatea vizelor de intrare în SUA, permițând libera circulație a rudelor și prietenilor noștri. Am mai mulți ani de când visez ca familiile noastre să vină în vizită la noi, în SUA, fără a avea nevoie de a obține o viză în prealabil de la ambasadă. Programul visa waiver trebuie să fie acordat României într-un timp relativ scurt pentru că unele impedimente care au blocat procesul de acordare a acestui program au fost deja eliminate (ex.pasaportul electronic). Guvernul actual condus de domnul Emil Boc, a făcut progrese mari în acest sens.

Care a fost impactul revenirii în România după zeci de ani petrecuți în SUA și începutul activității în noua funcție?
Revenirea mea și a soției mele în România nu a fost foarte spectaculoasă deoarece noi nu ne-am rupt niciodată de țara noastră. Obișnuiam și în anii precedenți să vizităm România de 3 sau chiar 4 ori în fiecare an. Odată ajuns la București, după preluarea mandatului de deputat, am început prin a-mi organiza birourile parlamentare și a-mi alege oamenii cu care să lucrez. Fiind primul deputat ales în Parlamentul României pentru diasporă, am fost inundat de e-mailuri și scrisori. Împreună cu consilierii și șefii de birouri parlamentare am trecut la rezolvarea solicitarilor în ordinea priorităților. Avem multe dosare deschise (în lucru) pe diferite teme și probleme care așteaptă rezolvarea. Din păcate sunt multe situații complicate care nu se pot rezolva peste noapte. Menționez aici că activitatea unui deputat este destul de complexă și implică mulți factori de care va depinde succesul sau insuccesul activității sale. Deputatul nu este ca un muncitor la banda care poate raporta la sfarșitul schimbului numărul de produse executate în ziua respectivă. În portofoliul meu sunt lucruri pe care mi le-am propus și vor avea o rezolvare pe termen scurt, mediu și lucruri care se vor rezolva într-un timp mai îndelungat. Și cu regret dar trebuie să admitem că unele probleme care au ajuns la noi, nu le vom putea rezolva niciodată întrucât termenul de solicitare sau de depunere în instanță a expirat.
Ca și priorități imediate la care ne concentram în momentul de față, aș menționa găsirea unor soluții pe care să le propun spre analiză ministerelor în cauză pentru îmbunătățirea serviciilor consulare, precum și reducerea timpului de rezolvare a problemelor cetățenilor români din afara granițelor țării. O situație specială întâlnim în cazul documentelor în care cetățenii români și-au scimbat numele. Cetățeanul nostru (Cineva Mihai) a sosit în SUA și când a devenit cetățean american și-a schimbat numele în… Cineva Michael Mihai. În situații ca acestea (fiindcă acestea sunt considerate situații speciale), timpul de rezolvare este foarte mare, avem nevoie urgent de a găsi o soluție în vederea rezolvarii acestor cazuri care provoacă nemulțumire și disensiuni între solicitanți și reprezentații misiunilor diplomatice. Motivul: timpul mult prea îndelungat de rezolvare a acestor solicitări.
Apoi îmi doresc mărirea numărului de personal din consulate și Ambasadele României din colegiul 3. Este o problemă care va trebui rezolvată în timpul cel mai scurt și cu siguranță va avea un impact major în îmbunătățirea calității serviciilor. Avem diplomați de înaltă clasă și foarte bine pregătiți în consulatele noastre, dar numărul personalului angajat este total insuficient. Constat cu dezamăgire faptul (chiar discriminatoriu aș zice) că în Europa numărul personalului din consulate este mult mai mare față de numărul personalului pe care-l avem în consulatele și ambasadele noastre din colegiu 3.
Avem nevoie cât mai urgent posibil să demarăm proiectul consulatelor ambulatorii (în SUA, Canada și Australia) care să se deplaseze în localitățile cu concentrații mari de români, să rezolve problemele pe care le au cetățenii români. Aceste situații sunt cunoscute de multă vreme și totuși nu s-au luat încă măsurile necesare. Motivația principală este criza financiară în care suntem și bugetul limitat pentru asemenea operațiuni, însă știu că servicii mai multe și mai bune ar aduce și un buget mai mare consulatelor. Venind din mediul afacerilor pot demonstra că o organizare temeinică a acestor activități în teritoriu, poate deveni chiar profitabilă pentru ministerele de resort.
Sunt consulate în țări unde picior de român încă nu prea calcă, iar aici unde suntem ca furnicile nu ni se asigură primirea drepturilor cuvenite. Așa că militez pentru înființarea de consulate noi, în funcție de numărul real al cetățenilor români care locuiesc în diferite zone din colegiul 3 și nu după numărul celor înscriși pe listele consulatelor sau ambasadelor. Pentru aceasta este nevoie urgent de un recesământ al românilor, pe care de altfel mi-am propus deja sa-l demarăm în timpul cel mai scurt posibil.
Mai am și alte proiecte în derulare - amanunte veți afla la momentul oportun, pe pagina mea de web www.Lubanovici.us

Ca președinte în Subcomisia pentru problemele românilor de pretutindeni considerați că o întâlnire cu reprezentanții comunităților din cadrul Colegiului 3, Circumscriptia 43, este posibilă?
În toamna anului trecut, în cadrul întâlnirii liderilor comunităților românești din Europa, ce a avut loc la Madrid, președintele României, Traian Băsescu, a propus o asemenea întâlnire în SUA. Mai nou, ministrul secretar de stat pentru românii din diaspora, domnul Eugen Tomac, a menționat posibilitatea unei întâlniri la București cu liderii comunităților românești, dar se pare că în momentul de față, nu este posibil din cauza bugetului redus pe anul 2009.
Personal consider că un congres al românilor din colegiul 3 este necesar și ar fi foarte benefic, dar cred că ar trebui început cu un congres al românilor din SUA, continuat în Canada și Australia, ca în urma să se poată face un congres al românilor din colegiul 3 la București. Menționez faptul că în colegiul 3 Diaspora, au ales să trăiască oameni de mare valoare dar lipsa unei organizări și acțiunile noastre sporadice și individualiste de prea multe ori, nu ne-au permis să ne remarcăm foarte mult. O lipsă totală de organizare la nivel național, a limitat performanțele noastre ca și comunitate și ne-a împidicat să avem recunoașterea pe care o merităm din partea politicienilor, liderilor pe plan național și local din țările sau orașele unde sunt mari comunități de români.
Un alt factor care ne-a limitat performanțele la nivel național și internațional a fost faptul că din cauza comodității și a lipsei de solidaritate, un numar foarte mic dintre românii care locuiesc în afara granițelor țării sunt implicati în politică și ce este și mai grav nu își exercită dreptul constituțional de vot.
Absența cronică la vot la nivel local sau național precum și lipsa unor lideri ai comunităților românești care să negocieze cu oamenii politici ne-a adus mari prejudicii în ceea ce suntem ca și comunități etnice din orașele unde locuim. Lipsa totală de comunicare între liderii organizațiilor românești, liderii presei de limbă română și în mod special lipsa de comunicare dintre liderii religioși a adus pierderi imense și irecuperabile. Sunt cel puțin două lucruri în viața care nu mai pot fi recuperate: vorba și timpul. Au ajuns comunități cu un număr mult mai mic de membri să fie mai cunoscute și să aibe o reprezentanță mult mai bună decât comunitățile românești. Lipsa noastră de organizare a fost și este o bariera pentru obținerea unor importante ajutoare financiare destinate grupurilor entice. Cunosc situații unde comunități românești mari la numar (aproximativ 25.000 de romani) au fost surclasați ca organizare și acces la fondurile locale (destinate grupurilor entice) de comunități cu un număr de 4000 de membri. Lipsa noastră de organizare ne-a adus pierderi imense și irecuperabile în foarte multe situații.
Nu-mi doresc să supăr pe nimeni, dar vreau să trag un semnal de alarmă pentru că aceasta este drama comunităților noastre românești din Diaspora. Este total greșit să așteptăm să vină alții din afară să ne organizeze comunitățile. Așteptăm ajutor din afară ignorând posibilitățile și valorile existente pe plan local. Ca și contribuali și plătitori de taxe în orașele și statele unde locuim, avem și drepturi nu numai îndatoriri. Ce lipseste cu desăvârșire este lipsa de organizare într-o formî care să trezescă interesul edililor locali precum și a oamenilor politici pentru comunitățile noastre. Ne lipsește o implicare în viața politică, socială, locală și națională. Cunosc români care au ajuns la performanțe economice foarte mari și de invidiat pentru mulți muritori de rând dar, din pacate, foarte mulți dintre ei, nu au nici o implicare în comunitatea română din care fac parte. Este total greșit să credem că vor veni ajutoare financiare de la mii de kilometri atâta vreme cât noi vom ignora posibilitățile de ajutoare financiare locale destinate grupurilor etnice. M-aș bucura dacă în urma acestui interviu și în urma apelului la unitate și reorganizare a comunităților, ajutați de posibilitățile pe care le avem la dispoziție să începem (prin români cu entuziasm și inatiativă - oameni care n-au uitat de unde au plecat) o acțiune de reorganizare a comunităților românești. Iar eu va promit că voi fi la dispoziția dumneavoastră cu tot ce am mai bun, pentru a vedea o nouă Românie în afara granițelor.

Care este impactul crizei financiare mondiale asupra românilor din diaspora și care ar fi măsurile anticriză?
Criza economico-financiara într-adevar a afectat pe mulți oameni în toată lumea. Nu mă consider un expert în domeniul financiar și nu cred ca sunt cel mai potrivit să răspund la această întrebare, și totuși nu pot să nu menționez aici faptul că românii din afara granițelor reducând ajutorul financiar pe care-l trimiteau în țară au accentuat efectele crizei în România.
Cum sprijiniți fianciar publicațiile românești din diasporă, știut fiind că presa este un mijloc de reflectare a activităților pe care le desfășurați? Și dv. sunteți cofondator și editor al revistei Romanian Times din Portland, Oregon, și cred că înțelegeți tot așa de bine situația.
Ca unul din acei care am fondat în anul 2000 ziarul Romanian Times, vreau să vă spun că presa folosită corect, nepărtinitor și cu dorința editorilor și a directorilor publicațiilor de a aduce în fața cititorilor știrea sau informația netrunchiată, reală așa cum este, ziarul este o unealtă imensă de a uni și a construi lucruri frumoase. Cu echipa de la Romanian Times, am satisfacția datoriei împlinite și a misiunii realizate. În același timp, pentru ca presa să rămână într-adevăr liberă și neafiliată la nici un grup de interese, sunt de părere că presa trebuie să fie sprijinită de cititori prin abonamente și de oamenii de afaceri care fac reclamă firmelor pe care le patronează.

Prin ce mijloace puteți atrage generația tânără să se implice mai mult în realizarea dezideratelor din comunitate?
Experiența mea de aproape 25 de ani în comunitatea română a demonstrat faptul că tinerii, dacă sunt motivați cu lucruri concrete și dacă au un lider în care să poată avea încredere, se asociază foarte bine. În fiecare comunitate avem tineri foarte capabili și mi-am propus ca împreună cu Ministerul turismului și al tineretului să organizăm acțiuni comune ale tinerilor din România cu tinerii din colegiul 3. Avem în vedere organizarea de tabere la Marea Neagra (luna aceasta deja au sosit în România primele grupuri de copii) precum și diferite întâlniri între tinerii din România și tinerii din colegiul 3- Diaspora.
Ce veți face pentru susținerea bisericilor, a tradițiilor?
Biserica trebuie să aibe rolul ei special în viața fiecărui om. Este foarte interesant să constatăm ca noi romanii nu avem probleme religioase. Din aceasta cauza eu sunt de parere ca fiecare dintre noi trebuie sa faca tot ce crede ca este necesar pentru pastrarea valorilor si traditiilor noastre folclorice si bisericesti. Personal voi face tot ce imi va sta in putinta fara partinire si fara nici o deosebire. Crezul meu este ca noi toti tindem spre Dumnezeu dar venim din diferite directii. Avem probleme de interpretare a legislatiei cu privire la felul sau locul de desfasurare a unor evenimente cu caracter crestin dar probleme religioase nu prea avem. Biserica trebuie sustinuta de noi enoriasii adevaratii beneficiari.

Ce își dorește deputatul Lubanovici pentru diaspora română?
Îmi doresc în primul rând să fim o comunitate în care respectul și unitatea să fie o prioritate pentru fiecare. Reticiențele de ură și nepăsare față de semenul nostru să fie înlocuite cu sentimentul de apreciere, de respect și cu voința de colaborare. Putem și trebuie să avem comunități mai puternice și mai vibrante. Îmi doresc o lume românească mai bună, pretutindeni comunități românești bine organizate în diasporă și oameni mulțumitori, astfel putem contribui și noi să avem o Românie prosperă.
Intenționați să aveți reprezentanțe în țările care fac parte din Colegiul 3?
Da, deocamdată am un birou parlamentar în Palatul Parlamentului din București, unul în Portland, Oregon, și o echipă de consilieri în Chicago. Urmează deschiderea unui birou parlamentar în Canada și Australia. Pe viitor dacă bugetul îmi va permite, vom mai deschide birouri parlamentare și în alte localități.
Românii din Montreal își doresc de multă vreme un Centru Cultural.

Credeți că acest deziderat se poate concretiza?
În foarte multe comunități este necesar să avem centre culturale românești. Aceste centre ne-ar ajuta să ne păstrăm limba, cultura, tradițiile precum și obiceiurile noastre. La Montreal, am găsit un interes imens al membrilor comunității pentru a avea acest centru cultural românesc. Sunt convins că acest vis se va putea realiza în curând. Problema finanțării acestui centru nu este o problemă ușoară și totuși pornim cu încredere și speranță că în curând vom avea la Montreal un centru cultural românesc. În timpul vizitei mele la Montreal, am constatat că avem lideri entuziaști, cu o viziune clară, care vor putea realiza acest vis al românilor. Trebuie mers mai departe și luat exemplul celor din Europa și SUA care au deschis centre culturale private și independente fără bani de la stat, cel puțin în prima parte. Eu cred că ar trebui să se unească liderii comunității și să facă apel la fiecare membru al comunității în acest sens. Nu există nu se poate, decât că nu este voință suficientă. Am văzut recent Centrul Cultural și Biblioteca Românească de la Chicago, unde o mână de oameni au reușit performanța de a deschide un centru unic în SUA, din păcate. Nu beneficiază absolut de nici un fond guvernamental și totul s-a realizat în urma unor contribuții a mai multor familii de români. Tot la Chicago am văzut o școală românească privată cu clase de la grădiniță până la clasa a 12-a, care funcționează în regimul școlilor private de zi și înlocuiește școala publică. Ea funcționează de 15 ani, are peste 180 de elevi, peste 20 de profesori, cursurile sunt în limba engleză, însa oferă și limba și literatura română. Am vazut acolo copii americani și chiar coreeni care învața să vorbească ăn limba română. Cred că acest exemplu trebuie urmat și în alte comunități.
Să nu așteptăm să vedem ce pot face alții pentru noi, ci să acționăm cât mai curând posibil și fiecare dintre noi să-și pună următoarea întrebare așa de simplă de altfel: ce pot face eu, pentru semenii mei (în tara unde locuiesc și în țara de unde am plecat). Ce pot face eu pentru comunitatea din care fac parte și, nu în ultimul rând, chiar pentru biserica unde frecventez. Gândiți-vă la idealuri înalte și așezați stacheta cât mai sus, nu va limitați.

Activitatea dv. nu se suprapune cu cea a Ministerului Afacerilor Externe Român?
Activitatea mea ca deputat nu cred ca se suprapune în nici un fel cu activitatea Ministerului Afacerilor Externe al României – activitățile noastre se completează. Cel puțin așa cred că ar trebui să fie și așa este. Atât eu ca deputat precum și angajații Ministerului de Externe, suntem în serviciul cetățenilor însă venim din insituții cu scopuri diferite și nu văd cum am putea să ne suprapunem în acțiunile noastre. MAE este parte din guvern, deci ramura care implementează legea, iar eu fac parte din Parlamentul Romaniei care este ramura legislativă. Nici în SUA un congresman nu poate să-și suprapună activitatea cu Departamentul de Stat, ci eventual să aibe unele proiecte comune.

Este pentru prima oară, de când sunteți deputat, că ați participat la o activitate de anvergură precum Ziua României din cadrul EUROFEST 2009? Ce impresie v-a făcut?
Viața noastră de emigranți impune de multe ori sacrificii mari. Muncim mult și câteodată uităm să ne bucuram de lucrurile frumoase din jurul nostru. De multe ori suntem nevoiți să inversăm ordinea priorităților pentru că avem de făcut lucrurile la care ne-am angajat.
La Montreal - Eurofest 2009, am fost plăcut surprins să constat o prezență foarte numeroasă. Organizarea a fost excelentă și prin programul prezentat aici cred că au fost satisfăcute toate gusturile muzicale și poetice ale participanților. Prezența (la festivitatea de deschidere) a delegației orașului Montreal în frunte cu primarul metropolei, demonstrează faptul că această comunitate românească este recunoscută și apreciată de cei care conduc una dintre marile metropole ale Canadei. Felicitări organizatorilor și în special doamnei directoare Simona Hodoș. Pentru păstrarea continuității, cred că Eurofest trebuie să devină un eveniment anual. După numărul mare de participanți la acest eveniment cred că merită că în anul 2010 să fie invitați lideri de comunități precum si români din toată Canada și Eurofest să devină un Romanian-fest eveniment național al românilor canadieni.

Știu că ați avut întâlniri cu oficialități locale, care au fost problemele abordate și dacă acestea vor da roade.
În discuția mea cu primarul Montrealului, Gerald Tremblay, am apreciat bunele relații care sunt între edilii orașului Montreal și românii care locuiesc în această mare metropolă. Orașul Montreal și oralul Bucurelti sunt orașe înfrățite și după alegerile din toamnă relațiile dintre primaria orașului București și Montreal se vor intensifica. Românii din Montreal au reușit să câștige simpatia primarului și a funcționarilor din primărie. Primirea delegației noastre într-un timp al campaniei electorale este și ea o dovada că valoarea comunității românești este recunoscută și așezată la loc de cinste. Am purtat discuții în plan general și am fost impresionat de faptul că primarul orașului cunoștea foarte multe lucruri despre țara noastră. Toți diplomații români au datoria să promoveze imaginea și interesele României în lume. Personal, prin pozitia pe care o dețin, îmi voi concentra efortul meu de a face cunoscut persoanelor cu care intru în contact, lucruri frumoase despre țările din colegiul pe care-l reprezint, dar este de datoria liderilor din comuntatea dumneavoastră să identifice nevoile comunității pe plan local și să găsească metodele ideale de rezolvare (chiar apelând la oficialitățile locale). În cazul cetățenilor români din Montreal, dacă liderii organizațiilor românești vor veni cu propuneri concrete, prezentate în mod professional, se vor bucura de un mare succes și vor culege multe roade.

Vă considerați un om împlinit?
Da! Mă simt un om împlinit din foarte multe puncte de vedere. Am o căsnicie fericită cu soția mea, Monica, de peste 26 ani. Copiii noștrii își urmează bine rostul în viață. Afacera pe care am început-o cu 20 de ani în urmă continua să fie una de succes național și internațional. Activitatea mea ca deputat mă solicită în multe lucruri noi și având un teritoriu atât de imens nu am timp de plictiseală. Sunt o persoană foarte activă, mă dedic lucrurilor începute și îmi place să fiu de folos semenilor mei. Cred că experiența acumulată în SUA timp de 25 de ani este foarte benefica în activitatea mea de acum.

Care este mesajul deputatului Lubanovici pentru comunitatea română de la Montreal și de ce nu și pentru celelalte comunități românești din diasporă?
Folosesc momentul acesta pentru a mulțumi tuturor românilor din colegiul 3-Diaspora, pentru încrederea care mi-au acordat-o. Datele mele de contact ce le-am avut înainte și după campania electorală, au rămas neschimbate. Sunt deschis la propunerile și sugestiile dumneavoastră. Sunt interesat în cunoașterea activităților din comuntățile românești din colegiu și prin situl meu www.lubanovici.us doresc să fac cunoscute acțiunile dumneavoastră politice și culturale. Vă rog să mă contactați pe e-mail mircea.lubanovici@gmail.com. Am un colegiu imens și pentru că sunt primul deputat ales uninominal în această poziție trebuie să recunosc că în activitatea mea sunt multe lucruri pe care aș vrea să le rezolv mai repede și mai bine dar, din păcate, din diferite motive, de multe ori nu putem să lucrăm într-un ritm accelereat cum suntem noi obisnuiți. Vreau doar să vă asigur că nu vă voi dezamăgi și încurajez pe cei ce vor să se implice cu noi în indeplinirea lucrurilor asumate, să ne contacteze. Suntem deschiși la propunerile dumneavoastră constructive. Avem o echipă de oameni competenți și vă vom reprezenta bine interesele dumneavostră.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat.
Și eu vă mulțumesc. În final doresc să vă reamintesc că la sfârșitul acestui an, românii vor fi puși în situația de a alege pe cel care va conduce destinele țării în următorii 5 ani. Folosesc momentul acesta pentru a vă aduce la cunostință tuturor celor care doresc să-și exercite dreptul constituțional la vot pentru alegerea președintelui României, că una dintre condiții va fi pașaportul românesc valabil în ziua votării. Din experiența mea din anii trecuți, cea mai mare problemă cu care m-am confruntat în ziua votării (ca președinte al secției de votare), a fost faptul că cei care nu aveau pașaportul valabil, susțineau că nu își pierd cetățenia odată cu expirarea pașaportului. Sunt de acord cu aceasta, dar în același timp atragem atenția că, în nici o țară din lume, un document expirat nu poate fi luat în considerare ca un document valabil. Deci în concluzie, invitam pe toți cei care vor participa la alegerile din toamna acestui an pentru alegerea președintelui României, să-și verifice valabilitatea documentelor românești. Istoria a demonstrat că votul nostru contează foarte mult. Adresele consulatelor și ambasadelor din colegiul 3 Diaspora precum și informațiile necesare din perioada votarii le veți găsi pe situl www.Lubanovici.US
Să auzim numai de bine!
Mircea Lubanovici,
deputat Colegiul 3 - Diaspora

0 comments:

Trimiteți un comentariu