Dan Mircea Cipariu: un scriitor cu proiecte pentru breaslă

Mariana Criş

foto: Cristina Nichitus
Pentru breasla scriitoricească din România se apropie un moment important: alegerile noului preşedinte. Trebuie să recunosc faptul că este ne-voie de un suflu nou în organizarea acestei uniuni de creaţie, având în vedere că în cei patru ani de mandat ai profesorului Nicolae Manolescu acti-vitatea Uniunii Scriitorilor nu s-a prea văzut, me-diatic vorbind. În afara Festivalului „Zile şi nopţi de literatură”, desfăşurat la Neptun şi Mangalia, a unor lansări de carte, nu se poate vorbi de o activitate intensă. Structura de funcţionare este anchilozată, iar, pe la colţuri, mulţi condeieri îşi varsă năduful, criticând conducerea uniunii. Cu mult tam-tam, certuri, ameninţări a fost adoptat noul statut. Unul dintre candidaţii care ar putea aduce o haină nouă acestei uniuni este poetul Dan Mircea Cipariu. De ce spun acest lucru? Pentru că, fapt mai rar întâlnit la scriitori, el s-a pliat foarte repede şi foarte bine pe cerinţele societăţii postmoderne. Adică, el este autorul multor proiecte care au prins viaţă strădaniei şi perseverenţei cu care a ştiut să bată la uşi pentru sponsorizări. Primii paşi în ceea ce priveşte proiectele au fost făcuţi cu CD-Rom-urile Eminescu, Dumitru Stăniloae, Anton Pann, pagina web Nichita Stănescu. După aceste realizări, pentru că literalmente aşa pot fi numite, fiind la vremea respectivă premiere multimedia româneşti, proiectele lui Dan Mircea Cipariu s-au extins, urmând calea unui val la modă, acum, numit multiculturalism. În acest context, de notorietate este proiectul „27. Poezie de Bucureşti”, o antologie, publicată într-un tiraj de 1000 de exemplare, a poeţilor membri ai Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (ASB), deţinători ai premiilor Uniunii Scriitorilor şi ale ASB, din 1990 până în 2006. Antologia este însoţită de un CD, care reuneşte poeme în lectura autorilor. Proiectul a constat într-un turneu de lecturi în 32 de licee şi colegii din sectorul 2 al Capitalei, iar videoclipurile cu poeţii selectaţi, recitându-şi poemele, au fost prezentate, timp de 27 de săptămâni, la postul public TVR Cultural. A urmat, apoi, „Scriitori pe Calea Regală”, o călătorie de 6 zile cu trenul regal „Ferdinand I” (care datează din 1928) a 45 de scriitori din Bucureşti şi din ţară, deţinători ai premiilor USR şi ale ASB, pentru poezie şi proză din perioada 1990-2006. Călătoria a debutat cu o recepţie la Palatul Elisabeta, oferită de Maiestăţile lor Regele Mihai I şi Regina Ana şi Alteţele lor Regale Prinţesa Margareta şi Princepele Radu. Proiectul s-a desfăşurat, de altfel, sub înaltul patronaj al Casei Regale a României şi a constat în lecturi publice desfăşurate în: Gara de Nord din Bucureşti, şi gări monumete de patrimoniu din Iaşi, Suceava, Alba Iulia, Sibiu, Mediaş şi Sinaia, unde au fost donate, pentru uzul călătorilor şi al personalului CFR, biblioteci conţinând cărţile scriitorilor participanţi la proiect şi ale altor scriitori români con-temporani. Societatea Română de Radio Difuziune a transmis în direct întâlnirile cu publicul ale poeţilor şi prozatorilor participanţi la proiect, iar Televiziunea Română a realizat un documentar al călătoriei, în 24 de episoade şi interviuri prezentate la TVR Cultural. După încheierea turneului de lecturi publice, a fost editat albumul „Scrii-tori pe Calea Regală”, într-un tiraj de 1000 de exemplare şi publicat de Editura Brumar din Timişoara, care conţine jurnalul călătoriei, fotograme, lucrări de grafică, semnate de Mihai Zgondoiu şi inspirate de eveniment, precum şi poeme scrise în timpul călătoriei. Antologia este însoţită de un DVD cu documentarul şi interviurile realizate de echipa TVR Cultural. Un alt proiect este „Maratonul de poezei şi jazz”, pe care Dan Mircea Cipariu şi-l doreşte anual, la începutul lunii iulie. În acest an, el s-a desfăşurat la Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, unde au participat 23 de poeţi din promoţii diferite, de la şaizecisti până la cei din 2000. Pentru că vorbeam mai sus de multiculturalism, la sfârşitul lunii iulie, Dan Mircea Cipariu, împreună cu bunul său prieten, tânărul grafician Mihai Zgondoiu, au demarat proiectul „4 x4. Instalaţia de cArte”, desfăşurat la Palatul Marthei Bibescu, astăzi Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, de la Mogoşoaia. Nu trebuie să uităm că, după 1950, Palatul Mogoşoaia fusese transformat în casă de creaţie a scriitorilor. După moartea lui Marin Preda şi venirea anului 1989, această frumoasă ctitorie a familiei Bibescu a devenit sediul Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti. Acum, după aproape 30 de ani, în cadrul acestui proiect, s-au aflat în rezidenţă artistică, timp de 10 zile, patru tineri poeţi - Dan Mircea Cipariu, Andra Rotaru, Robert Şerban şi Florina Zaharia - şi patru tineri artişti vizuali - Francisc Chioariu, Marian Dobre, Simona Vilău şi Mihai Zgondoiu. Ei au realizat cărţi-obiect şi un jurnal de creaţie sub forma unui atelier deschis. Suficiente proiecte pentru a aduce în atenţia publicului atât pe tinerii, cât şi consacraţii autori români. De reţinut că aceste proiecte au fost realizate fără aportul vreunuia dintre cei aflaţi în staff-ul conducerii USR. Dar dincolo de autor de proiecte, Dan Mircea Cipariu este şi un talentat poet. Dintre volumele care s-au bucurat de atenţia criticii sunt „Timişoara în trei prieteni”, „sunt eu maria petrarca rilke. adevărata biografie a mariei dante spinoza”, „Tsunami” (pentru care a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, în 2006), şi „Poemul matriţă”. Are în lucru volumul de poeme „Cartuşeria”. Sunt convinsă, şi ca mine gândesc foarte mulţi scriitori, că Dan Mircea Cipariu are profilul unui preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România al unor vremuri când pentru a fi „văzut” trebuie să te prezinţi cu un program bine articulat şi argumentat. Mai bine spus, are profilul unui preşedinte al unei uniuni care trebuie să răspundă provocărilor societăţii postindustriale.

0 comments:

Trimiteți un comentariu